Depresia poate fi confundata cu tristetea. Ce trebuie sa stii despre aceasta boala care iti afecteaza organismul

Publicitate

Depresia este o afectiune medicala serioasa care poate influenta in mod negativ starea, gandirea si comportamentul. Depresia se poate manifesta prin diverse simptome, cele mai des intalnite fiind un sentiment profund de tristete si pierderea marcanta a interesului fata de orice fel de activitati.

Depresia – cauze

Cauzele depresiei nu au putut fi elucidate pe deplin, in ciuda eforturilor depuse. Viziunea unanima actuala a cercetarilor si clinicilor impune un model bio-psiho-social in care, la instalarea depresiei, contribuie atat perturbari biochimice la nivelul creierului cat si cauze psihologice (personalitati fragile) sau sociale (stresul cotidian, evenimente de viata negative, ostilitatea mediului, etc.).

In aproape un sfert din cazuri, primul episod depresiv se produce ca o reactie la un eveniment de viata negativ. Ulterior insa, episoadele se pot repeta fara nicio cauza aparenta.

Unele medicamente pot si ele sa induca fenomene depresive : antihipertensive, contraceptive orale si hormonii, stimulante sau supresoare ale apetitului alimentar, analgezicele si antiinflamatoarele, antibacterienele si antimicoticele.

Dintre afectiunile medicale generale care pot sa favorizeze aparitia unor stari de depresie, cele mai frecvente sunt cele neurologice (boli cerebrovasculare, epilepsia), endocrinologice (tulburarile tiroidiene si ale altor glande endocrine), cele infectioase (infectia HIV, mononucleoza, pneumonia virala si bacteriana, tuberculoza) si inflamatorii.

In cazul femeilor, menopauza, sindromul premenstrual si nasterea recenta reprezinta cauze posibile suplimentare pentru depresie.

Riscul este mai mare in cazul persoanelor care au antecedente de tulburari afective sau un istoric de afectiuni psihice in familie, de consum de alcool sau substante psihoactive.

Aproape un sfert din adultii tineri prezinta un episod depresiv major pana la varsta de 24 de ani, acest grup populational fiind mai expus decat oricare altul riscului de declansare a depresiei.

Depresia instalata in aceasta perioada critica a vietii poate avea consecinte nefaste de mare amploare pe termen scurt – cuprinzand aici deteriorarea relatiilor interpersonale, functionarea deficitara socioprofesionale si riscul de adictie sau consum de substante psihoactive dar si pe termen lung afectand intreaga dezvoltare neuropsihica.

Diferenta dintre depresie si tristete

Decesul unei persoane apropiate, pierderea locului de munca sau incheierea unei relatii reprezinta experiente dureroase pentru oricine.

Este normal sa existe trairi de tristete si durere ca raspuns la asemenea evenimente stresante. Persoanele care trec prin asemenea situatii dificile se pot descrie de cele mai multe ori ca fiind „deprimate”.

Cu toate acestea, tristetea si depresia nu sunt similare. In timp ce sentimentele de tristete se diminueaza in timp, depresia se poate mentine luni sau chiar ani.

Pacientii care au trecut printr-o depresie subliniaza diferente marcante dintre tristetea normala si greutatea disfunctionala a depresiei clinice.

Simptomele emotionale ale depresiei

Atat copiii, cat si adultii pot manifesta depresii.

Manifestarile primare ale depresiei la adulti sunt: starea de tristete si pierderea interesului pentru activitatile care in trecut produceau placere.

De asemenea, bolnavii pot experimenta un sentiment intens de vinovatie (chiar in cazul unor probleme minore), neliniste, furie, inutilitate, lipsa de speranta, dificultati de concentrare, autostima scazuta, sentiment de devalorizare sau anxietate si pot avea ganduri sinucigase recurente.

Copiii care sunt deprimati se pot simti nesiguri, sunt iritati si dificil de calmat, iar unii dintre ei vor plange cu usurinta si vor fi tristi.

Persoanele depresive pot intampina dificultati in luarea deciziilor. Pot face imprudente si pur si simplu nu le pasa ce se intampla cu ele. A face o alegere simpla poate parea o sarcina coplesitoare, iar concentrarea asupra realitatii se va face cu mare greutate.

Simptomele fizice ale depresiei

Depresia poate determina aparitia unor manifestari fizice. Printre acestea se numara:

oboseala si letargie

nivel scazut de energie

insomnie

dorinta de a dormi excesiv

dureri persistente de cap

cresterea sensibilitatii la dureri de spate

crampe abdominale sau probleme digestive care pot fi ameliorate in urma tratamentului

scaderea apetitului alimentar

diminuarea libidoului

lipsa somnului profund

fluctuatii frecvente ale greutatii corporale.

Depresia poate inrautati problemele cronice de sanatate. Depresia este un factor de risc pentru multiple afectiuni. In cazul persoanelor in varsta depresia poate contribui la declansarea a diverse boli, cum ar fi boala Parkinson, boli cardiovasculare si boli pulmonare obstructive cronice.

Publicitate

Acest lucru este explicabil de eliberarea de catecolamine endogene care provoaca vasoconstrictie si cresterea frecventei cardiace.

S-a demonstrat ca exista o legatura clara intre bolile tiroidiene si depresia.

Depresia slabeste sistemul imunitar, in special din cauza productiei scazute de limfocite de tip T care ajuta la protejarea organismului de agentii cancerigeni.

Un sistem imunitar slabit afecteaza raspunsul inflamator al organismului. De aceea, s-a confirmat in urma studiilor ca depresia creste incidenta osteoartritei, astmului bronsic si a bolilor autoimune.

Cele mai frecvente tipuri de depresie:

Depresia majora

Efectele depresiei majore pot fi de-a dreptul invalidante pentru pacient. Ea poate provoca tulburari ale proceselor fiziologice normale – hranirea, somnul, nivelul de activitate fizica, capacitatea de concentrare si de realizare a diferitelor sarcini.

Daca nu este eliminata, depresia majora poate duce la pierderea productivitatii, declin functional si cresterea riscului mortalitatii.

Depresia psihotica

Depresia psihotica are 3 parametrii de caracterizare: tristete profunda, scaderea activitatii intelectuale, scaderea activitatii motorii. In cadrul ei apare notiunea de “durere morala“: tristete profunda si idei delirante de inutilitate si de autoacuzare.

Este insotita de imobilitate psihointelectuala, gandire lenta, latenta mare la elaborarea raspunsului la intrebari, voce soptita, stare de imobilitate fizica (motorie): umeri cazuti, priveste in pamant (nu-si priveste interlocutorul).

Din cauza acestor manifestari, apare dorinta de sinucidere, dar bolnavul nu actioneaza in acest sens (lipsa capacitatii de a trece de la idei la fapte).

Depresia psihotica apare in pusee, la aproximativ 10 % din populatie, mai frecvent la varsta de 40-60 de ani si mai rar la adolescenti. Ca perioada de aparitie, este mai frecventa la sfarsitul primaverii si inceputul verii.

Tulburare distimica

Aceasta se manifesta pe termen lung (2 ani sau chiar mai mult), dar este mai putin severa. Persoanele care sufera de tulburare distimica au o dispozitie depresiva in cea mai mare parte a timpului.

Ei isi descriu starea de spirit ca fiind „trista” sau „ abatuta”, pot avea un interes scazut pentru a desfasura activitati si se vad pe ei insisi ca neinteresanti sau incapabili.

Simptomele acestei boli devin o parte a experientei de zi cu zi a individului, astfel incat acestea sunt vazute ca trasaturi de pesonalitate („eu intotdeauna am fost asa” sau „asa sunt eu”).

Aceasta tulburare cauzeaza individului un disconfort puternic in domeniul profesional sau scolar, al interactiunii sociale sau in alte domenii importante de functionare.

Depresia postpartum

Depresia postpartum poate aparea in cazul mamelor in primele luni de la nastere. Fara tratament, depresia postpartum poate avea o evolutie prelungita si disabilitanta. Aceasta boala este foarte frecventa, afectand 1 din 8 femei dupa perioada de sarcina.

Ea mai poate aparea si dupa avortul spontan, nasterea cu fat mort sau adoptie. In cazuri rare, o femeie cu depresie postpartum poate dezvolta simptome psihotice care o pot pune in pericol atat pe pacienta, cat si pe cei din jur (psihoza postpartum).

Tulburare afectiva sezoniera

Depresia sezoniera (numita si tulburare afectiva sezoniera) este, pe scurt, o stare de disconfort psihic si fizic asociata cu schimbarea de anotimp, de obicei toamna si iarna.

Dintre cauzele posibile de aparitie a acesteia sunt: dereglarea ceasului biologic intern (a ritmului circadian) sau dificultati de reglare a unei substante chimice cerebrale, denumita serotonina.

Simptomele despresiei sezoniere debuteaza toamna, ating un punct maxim pe perioada iernii si dispar de obicei primavara. Exista un procent mic de indivizi care pot suferi de aceasta tulburare afectiva si vara. 70-80% dintre cei cu aceasta tulburare sunt femei, cel mai frecvent in jurul varstei de 30 de ani.

Tulburarea bipolara (maniaco-depresiva)

Este caracterizata prin schimbarea ciclica a starilor: manie si depresie. Aceste schimbari de stare pot fi dramatice si rapide, dar adesea sunt graduale. In episodul maniacal, persoana in cauza poate fi superactiva, foarte vorbareata si cu o mare cantitate de energie.

Mania afecteaza adesea gandirea, judecata si comportamentul social, cauzand probleme serioase si comportamente jenante la nivel social. Individul se poate simti exaltat, ia decizii nesabuite fie profesional, fie personal. Netratata, mania poate conduce la o stare psihotica (de pierdere a simtului realitatii).

Publicitate
Loading...