Dureri sub coaste? Iata cele mai frecvente cauze si tratamente

Toracele este o parte importanta a sistemului respirator si protejeaza organele vitale,cum ar fi inima,plamanii,stomacul si rinichii.Cei mai multi oameni,la un moment dat in viata lor resimt o durere sub coaste.

Exista diverse cauza,cum ar fi problemele legate de digestie,pietre la rinichi,inflamatia tesuturilor,un prejudiciu,sau chiar un atac de panica.Este foarte important sa nu ignorati durerea de sub coaste,deoarece poate fi un simptom al unui atac de cord sau mai rau cancer.

Uneori o durere sub coasta dreapta sau stanga poate fi un simptom al unei infectii sau inflamatii ale unui organ specific.De exemplu,sub coaste in partea stanga se afla splina si o parte din stomac,iar ficatul si vezica biliara sunt situate sub coasta dreapta.

Cu toate ca inima este in mijlocul pieptului,problemele legate de ea,de obicei provoaca dureri usoare pana la severe sub coastele din partea stanga.Cu toate acestea,durerile pot fi cauzate si de alte lucruri,nu numai de organe.

Dureri sub coaste-cauze si tratamente

Indigestie (dispesie)

Indigestia este un simptom foarte comun,din cauza careia multi oameni pot simti durere si disconfort sub coaste.Mancatul prea rapid,consumul de alimente grase sau condimentate si fumatul pot fi cauzele unei indigestii.Tot o data ea poate fi cauzata si de probleme de sanatate,cum ar fi gastrita,calculi biliari sau un blocaj intestinal.

Clinica Mayo spune ca indigestia provoaca disconfort si durere sub stern,la buric.Este posibil sa apara o senzatie de arsura si balonare in partea superioara a abdomenului.S-ar putea sa aveti o durere de stomac dupa incheierea mesei.

Pentru a preveni indigestia,mancati mese mai mici si frecvente,evitati alimentele condimentate,grase,alimentele acide,consumul de alcool si bauturi ce contin cofeina.

Stresul de asemenea,poate declansa indigestia.

Refluxul de acid si ulcerele

Daca aveti o senzatie de arsura si dureri in zona pieptului,dupa ce mancati,ar putea fi un semn al refluxului de acid (arsuri la stomac).

Refluxul de acid se produce atunci cand acidul gastric de infiltreaza in esofag,facand sa simtiti o senzatie de arsura si durere in partea superioara a abdomenului si sternului.

Motivul pentru care unii oamenii au aceasta senzatie este consumul de alimente acide,stresul,fumatul,consumul de alcool si de cafea.

Trebuie sa stiti ca durerile din piept provocate de arsuri sunt asemanatoare cu cele ale unui atac de cord.

Dr.Derrer spune ca durerea in piept provocata de refluxul de acid se produce de obicei dupa incheierea meselor.

Pentru a scapa de durerile sub coaste si refluxul de acid,trebuie sa luati ¼ ceasca de suc pur de aloe vera,inainte de masa cu 30 de minute.

Aloe Vera are proprietati anti-inflamatorii si anti-microbiene care pot reduce durerea si disconfortul cauzat de refluxul de acid.Un alt remediu pentru tratarea arsurilor la stomac este bicarbonatul de sodiu.

Trebuie sa amestecati ½ lingurita de bicarbonat de sodiu intr-un pahar cu apa.Se bea amestecul de bicarbonat de sodiu pentru a pune capat arsurilor si durerilor cauzate de refluxul de acid.

Bolile inflamatorii intestinale

Colita ulceroasa si boala Crohn sunt doua dintre bolile inflamatorii ale stomacului.Boala Crohn poate provoca inflamatii in orice parte a intestinului,iar colita ulcerative se limiteaza la colon si rect.

Conform articolului publicat de Jurnalul Mondial de Gastroenterologie,bolile inflamatorii ale intestinelor pot afecta plamanii si provoaca dureri in spatele coastelor.

Medicii spun ca bolile inflamatorii ale intestinelor nu se pot vindeca,dar exista tratamente pe care le puteti pregati acasa.Aceste boli cauzeaza dureri in piept si coaste.

Puteti folosi puterile anti-inflamatoare ale mierii pentru a reduce disconfortul creat de aceste boli.

Studiile clinice au aratat ca mierea poate reduce inflamatia de la nivelul colonului.Luati 2 lingurite de miere in fiecare zi,inainte de micul dejun,pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor si pentru a atenua durerea si disconfortul provocat.

Costocondrita

Cutia toracica cand se misca si respira,are atasate niste cartilagii numite articulatii costosternale.In cazul in care aceste articulatii se inflameaza,veti simti o durere sub coaste in momentul in care va deplasati.

Costocondrita poate provoca dureri de stern,o inflamatie a cartilajului care conecteaza coasta de stern. Nu se cunoaste cauza acestei boli.Este posibil ca inflamatia sa fie cauza de leziuni sau fibromialgie.

Daca aveti dureri cauzate de costocondrita,ar trebui sa va odihniti si sa aplicati tampoane de caldura pentru a calma durerea.Trebuie sa evitati activitatile sportive sau alte activitati care pot intensifica durerea.

Fractura sau prejudiciu

Orice fel de vatamare sau prejudiciu o durere usoara pana la severa la coaste,depinde de amploarea prejudiciului.Daca suferiti de o vatamare a cutiei toracice,se recomanda sa apelati la ajutor medical specializat,pentru a vedea daca nu cumva organele aflate sub coaste au suferit vreo leziune.

Pentru ameliorarea durerii de sub coaste in urma unei accidentari,trebuie sa va odihniti si sa aplicati un pachet de gheata pentru a reduce durerea.

Calculi biliari

Daca va confruntati cu dureri sub coasta dreapta,este posibil sa aveti calculi biliari.Vezica biliara produce sucul biliar,ce este necesar la digerarea hranei.

Cu toate acestea,se pot forma pietre mici in vezica biliara,daca aveti colesterolul marit,bilirubina sau insuficiente saruri biliare.In cazul in care pietrele blocheaza canalul biliar,puteti avea dureri severe sub coaste.Aceste dureri pot dura de la 1 la 5 ore.

Pentru a trata aceste dureri,stoarceti sucul de la o jumatate de lamaie intr-un pahar cu apa calda si beti pe stomacul gol,in fiecare dimineata.

Ajuta la reducerea durerii si la formarea acestora.

Daca aveti litiaza biliara puteti amesteca o lingura de otet de mere intr-un pahar cu apa si se bea. Acidul acetic din otet reduce colesterolul,iar consumul regulat de apa cu otet ajuta la prevenirea calculilor biliari.

De ce e bine sa consumi piersici?

Piersicile ne oferă o multitudine de beneficii și ne ajută să ținem departe o mulțime de boli.

Pentru a nu abuza de cafea sau bauturi energizante, care te invioreaza pe moment, dar in timp pot avea efecte negative daca sunt consumate in exces, iti recomandam sa faci cure cu piersici.

Sunt gustoase, au o multime de vitamine si minerale care ajuta la mentinerea echilibrului nervos, energizeaza si hidrateaza organismul si intaresc imunitatea, regleaza functiile hepatice si intestinale. Si beneficiile nu se opresc aici…

Desi am asteptat inca din toamna trecuta sa vina din nou vara, sa ne bucuram de beneficiile anotimpului cald, acum cand soarele ne zambeste cu toata gura supraincalzindu-ne, simtim tot mai des nevoia sa ne hidratam si sa stam la umbra.

Nici foame nu ni se mai face atat de des ca iarna, iar legumele si fructele sunt oricand binevenite. Pentru a te adapta caldurii fa cure cu piersici (2-3 zile cate un kilogram) si rezultatele se vor simti imediat.

Piersici – Beneficii pentru sanatate si silueta

In primul rand, iti rasfeti pa­pilele gustative, te racoresti si te hidratezi (100 g de piersici contin 87,66 g apa). Si la ca­pitolul calorii, balanta inclina in favoarea siluetei tale, 100 g de piersici avand 43 de ca­lorii, spre deosebire de struguri care au 73.

Ca sa te convin­gem sa inlocuiesti ciocolata sau cappucino, pe care le con­su­mai pentru a te energiza, iti mai spunem ca 100 g piersici mai contin 0,7 g proteine, 0,09 g lipide, 11,10 g car­bo­hi­drati, 2 g de fibre, 5 mg de calciu, 0,11 mg de fier, 7 mg de magneziu, 12 mg de fos­for (ajuta la mentinerea sana­tatii celulelor nervoase), 197 mg de potasiu, 0,14 mg de zinc, 0, 068 mg cupru, 0,047 mg de potasiu, 6,6 mg vitamina C.

De asemenea, piersicile sunt recomandate în caz de anemie, constipatie, hipertensiune arteriala, gastrite, inflamatii ale rinichilor, bronsite, astm, probleme cu digestia, pietre ale rinichilor sau vezicii urinare.

Datorita continutului de vitamina A, piersicile ajuta organismul sa lupte impotriva formarii celulelor maligne in organe si glande cu tesut epitelial.

Pentru ca aceste fructe sunt usor de digerat, curele cu piersici sunt recomandate si oamenilor in varsta. Deoarece stimuleaza glandele digestive, piersicile au un usor efect laxativ si un puternic efect diuretic.

Sunt recomandate si persoanelor care sufera de guta sau reumatism. Infuzia din frunze de piersic ajuta la distrugerea viermilor intestinali. De altfel, frunzele si florile de piersic sunt des folosite in medicina gratie gradului ridicat de tolerabilitate, ele putand fi administrate si copiilor.

Piersica este recunoscuta pentru proprietatile sale antiimbatranire. „In plus, piersicile contin caroten, antioxidanti si vitamina C, asigura o buna calitatea spermei si amelioreaza problemele gingivale.

De asemenea, piersicile, nectarinele şi caisele conţin vitamina E, singura sursă naturală (fără alte grăsimi) din această vitamină”, explică dr. Mihaela Bilic, medic nutriţionist.

Când vine vorba de consum, medicii ne sfătuiesc să optăm pentru piersicile proaspete (crude), şi nu pentru sucul lor.

De asemenea, piersicile au un continut ridicat de potasiu, mineralul care contribuie natural, in metabolismul uman, la eliminarea toxinelor. Nutritionistii spun ca in 100 de grame de fruct se gasesc 200 miligrame de potasiu, dar si cantitati importante de fier, fosfor, calciu si magneziu.

Piersici – Beneficii pentru frumusete

O cura cu piersici ne ajuta sa avem o piele mai sanatoasa. Aceste fructe sunt foarte des utilizate si de catre industria cosmetica, figurand printre ingredientele de baza ale cremelor.

Poti incerca si acasa sa-ti revigorezi tenul. Pentru o curatare profunda fa-ti o masca din iaurt, morcov, castravete si piersica!

Măştile de piersici sunt recomandate pentru catifelarea pielii.

Pentru prepararea unei astfel de măşti este suficientă o piersică de mărime medie, bine coaptă, pasată şi un gălbenuş. Ingredientele se amestecă bine, se aplică pe faţă, se lasă să acţioneze timp de 20 minute, după care masca se îndepărtează cu apă călduţă.

Sucul de piersici închide porii, iar vitaminele şi mineralele din acest fruct hrănesc tenul şi îi conferă luminozitate.

Pentru un alt tip de mască, cea revitalizantă, este necesară o jumătate de piersică pasată, două linguriţe de smântână şi două linguriţe de miere.

După ce se amestecă toate aceste ingrediente, se aplică pe faţă şi se îndepărtează după aproximativ 20 de minute. Crema de piersici este recomandată pentru tenul normal sau uscat.

Pentru tenul gras, cu tendinta acneica, este recomandat sa masezi pielea cu pulpa fructului. Rezultatul: o piele curata, mai stralucitoare si mai elastica.

Piersici – Contraindicatii

Piersica este unul dintre fructele care poate determina alergii, în cazul persoanelor predispuse la astfel de manifestări. Medicii atenţionează că unele persoane care se ştiu alergice la polen pot prezenta, în asociere cu consumul de fructe şi legume de sezon, urticarie de contact.

Aceasta se manifestă prin mâncărimi ale nasului, buzelor, umflături nedureroase la nivelul buzei şi limbii. În cazuri severe, se poate ajunge la dificultăţi de respiraţie.

Precauţia este valabilă şi pentru cazurile de colită de fermentaţie, diaree acută sau cronică, gastrită hiperacidă, pentru a nu accentua aceste tulburări digestive.

Persoanele alergice la piersici vor putea consuma nectarinele, care au un potenţial aler­gic mult mai redus, fiind foarte bine tolerate de sistemul digestiv.

Atenţie la sâmburii de piersici!

Ca majoritatea vegetalelor, prin fierbere sau coacere isi pierd din calitatile nutritionale, insa piersicile uscate sunt concentrate in nutrienti iar cele mai multe sunt tratate cu dioxid de sulf pentru a mari termenul de valabilitate.

Cei alergici la sulf trebuie sa citeasca etichetele cu atentie!

La fel ca migdalele, samburele de piersica contine o substanta numita acid hidrocianic, care trebuie evitata.

Consumul unei mari cantitati din acest acid poate fi fatala!

Cand amortirea mainilor sau picioarelor anunta probleme majore de sanatate?

Reprezintă o reacţie anormală în care persoana afectată simte furnicături sau pierde sensibilitatea cutanată. Aceasta poate să apară în orice zonă a corpului, dar mai frecvent afectate sunt extremităţile, adică mâinile, picioarele şi degetele de la mâini şi picioare.

De obicei amorţeala apare ca urmare a scăderii fluxului de sânge într-o anumită zonă sau a lezării nervilor. Ea mai poate apărea ca urmare a infecţiilor, inflamaţiilor, traumatismelor şi a altor procese anormale. Cele mai multe cazuri nu sunt datorate unor afecţiuni care să pună viaţa în pericol, dar uneori amorţeala poate fi produsă de accidente vasculare cerebrale şi tumori.

Amorţeala este adesea asociată cu simptome ca senzaţie de ace, înţepături sau arsuri numite parestezii. În timp ce amorţeala reprezintă o pierdere a sensibilităţii, senzaţiilor, paralizia implică pierderea capacităţii de mişcare, cu sau fără pierderea sensibilităţii.

Fenomenele senzitive se pot clasifica în:

• fenomenele negative în care funcţia senzitivă se pierde şi apar anomalii ale sensibilităţii:

• amorţeli într-un teritoriu particular;

• diminuarea sau absenţa tuturor senzaţiilor într-un anumit loc particular.

• fenomene pozitive numite parestezii cum sunt senzaţiile de ace, înţepături, electrocutare, descărcare electrică, lovituri de cuţit, constricţie sau arsuri care sunt jenante, persistente, dar care, deşi resimţite drept senzaţii dureroase, sunt asociate cu o activitate intensă a fibrelor senzitive.

De fapt, ele reprezintă exprimarea unor impulsuri electrice la nivelul zonelor corticale, de-a lungul căilor senzitive în fibrele senzitive periferice şi centrale. Astfel de influxuri nervoase (care nu îşi au originea la nivelul receptorilor nervoşi periferici normali) generează aceste senzaţii anormale percepute în lipsa unui stimul.

Simptome care pot însoţi amorţeala:

• Anxietate;

• Urinări frecvente;

• Agravarea amorţelii sau furnicăturilor la mers;

• Mâncărime;

• Dureri joase de spate;

• Spasme musculare;

• Dureri de gât (cervicale);

• Dureri în alte părţi ale corpului;

• Erupţie cutanată;

• Sensibilitate la atingere;

Trebuie să mergi la doctor dacă

Amorţeala este însoţită de:

• Confuzie sau pierderea cunoştinţei chiar pentru scurt timp;

• Dificultăţi respiratorii;

• Dificultăţi la mers;

• Ameţeală;

• Pierderea controlului vezicii urinare;

• Pierderea sau modificări ale vederii;

• Amorţeală care apare după traumatisme ale capului, gâtului sau spatelui;

• Paralizie;

• Vorbire incoerentă;

• Slăbiciune.

Care este evolutia in amorteala si durerea membrelor?

Daca nu este tratata, leziunea nervilor se poate inrautati de-a lungul timpului. De obicei, apare initial la nivelul labei piciorului si al mainii, apoi se extinde la nivelul picioarelor si al bratelor.

In orice caz, daca incepeti tratamentul pentru afectiunea de baza ce cauzeaza leziuni ale nervilor, puteti opri evolutia si chiar s-o faceti reversibila.

In multe cazuri, durerea de nervi poate fi controlata. Incepeti printr-un consult la medic. Fiti pregatit sa raspundeti la intrebari. De cat timp aveti durere?

Cum o simtiti? In ce sens va afecteaza? Raspunsurile la aceste intrebari il ajuta pe medic sa-si dea seama despre ce afectiune de baza este vorba.

Multe afectiuni, precum diabetul si cancerul, pot cauza leziuni si dureri nervoase. Unele persoane, insa, au aceste simptome fara motiv.

Este foarte important sa gasiti afectiunea de baza, precum diabetul necontrolat, si sa luati un tratament corect. In multe cazuri, va ajuta sa ameliorati durerea si sa opriti progresia acestor leziuni. Insa, este necesar si un tratament pentru durere.

Care este tratamentul in amorteala si durerea membrelor?

Antiinflamatoarele nesteroidiene, precum ibuprofen sau alte analgezice, sunt utile in ameliorarea durerii. Alte optiuni includ tratamente locale pentru durere cu creme, unguente, uleiuri, geluri sau spray-uri.

De asemenea, si tratamentele alternative sau complementare pot ajuta. De exemplu, unele studii au aratat ca acupunctura poate ameliora acest tip de durere.

In unele cazuri, durerea de nervi este agravata sau cauzata de un deficit de vitamina B12. Utilizarea suplimentelor in baza recomandarii medicului ar putea ajuta.

In plus, pe langa medicamentele recomandate, este necesar sa mentineti un stil de viata sanatos. Faceti exercitii in mod regulat, mentineti o greutate corporala normala si asigurati-va ca aveti o dieta echilibrata, plina de vitamine si minerale.

Ce trebuie sa stii despre colonoscopie

Ce este o colonoscopie?

Colonoscopia permite medicului să examineze mucoasa intestinului gros (colon) pentru a găsi anomalii, prin introducerea unui tub flexibil şi subţire, gros cât un deget, în anus şi apoi în rect şi colon.

Instrumentul se numeşte colonoscop, are propriile lentile şi sursă de lumină şi permite medicului să vadă imagini pe un monitor video.

De ce este colonoscopia recomandată?

Colonoscopia poate fi recomandată ca un test pentru screening-ul cancerului de colon. Cancerul colorectal este a 3-a cauză de deces prin cancer.

Anual sunt descoperite în România …………… cazuri noi, dintre care ……………….. mor din această cauză. Se estimează că screening-ul şi propria monitorizare salvează …………. cazuri pe an. De asemenea se poate recomanda în caz de sângerări sau diaree cronică.

Ce pregătiri sunt necesare?

Medicul vă va spune ce restricţii alimentare aveţi şi ce metodă de curăţare veţi folosi. În general, pregătirea constă în limitarea alimentaţiei doar la lichide cu o zi înainte şi consumarea unei cantităţi mari de soluţie specială de curăţat sau laxative orale speciale.

Colonul trebuie să fie curăţat complet pentru procedură pentru a fi corect examinat, aşa că urmaţi sfaturile medicului.

Pot să îmi continui medicaţia actuală?

Majoritatea medicamentelor pot fi continuate normal, dar unele pot interfera cu pregătirea colonului.

Informaţi-vă medicul despre medicaţia actuală, în special aspirina, medicamentele pentru artrită, anticoagulante (heparină, trombostop), clopidogrel, insulină sau fier. De aemenea, menţionaţi ce alergii la medicamente aveţi.

Ce se simte in timpul investigatiei

Aceasta examinare poate fi umilitoare si inconfortabila. Cunoscand cum decurge aceasta examinare pacientul poate sa fie mai putin fricos si astfel sa fie cat mai putin neplacuta.

Medicamentele folosite in curatarea tubului digestiv, in special laxativele puternice, pot produce diaree si crampe abdominale, care pot tine pacientul destul de mult timp in baie.

In timpul testului se poate ca pacientul sa fie foarte ametit si totodata relaxat de la sedative si anestezice. Exista posibilitatea ca pacientul sa simta dureri scurte in momentul in care colonoscopul avanseaza sau cand este introdus aerul.

Pe masura ce colonosopul avanseaza pacientul poate simti miscarile intestinului si nevoia sa elimine gazele. Daca pacientul are dureri trebuie ca acesta sa informeze medicul.

Instrumentul folosit pentru extragerea materiilor fecale si a secretiilor poate fi galagios dar nu cauzeaza durere. Prelevarea biopsiei sau indepartarea polipilor este de asemenea fara durere deoarece mucoasa intestinala nu contine inervatie pentru durere.

Dupa examinare pacientul se poate simti ametit, pana cand dispare efectul medicamentelor, lucru ce se intampla de obicei in cateva ore. Multi pacienti nu-si pot aminti ceea ce s-a intamplat in timpul investigatiei.

Dupa terminarea procedurii pacientul poate simti dureri abdominale datorita gazelor si de aceea este bine ca acestea sa fie eliminate.

Daca s-a luat biopsie sau s-a extras un polip se poate ca pacientul sa observe, timp de cateva zile, urme de sange in materiile fecale.

Daca a fost indepartat un polip este indicat ca pacientul sa nu mai ia aspirina sau un alt antiinflamator nesteroidian pentru inca 7 – 14 zile dupa procedura.

Riscuri

Complicatiile sunt rare. Exista un mic risc de punctionare a colonului si de a cauza o sangerare severa data de lezarea peretelui colonului.

Ar putea fi vorba si de un mic risc de infectie. Pacientii care au afectiuni cardiace, valve artificiale trebuie sa ia tratament antibiotic inainte si dupa efectuarea investigatiei.

O tulburare de ritm (aritmie) poate aparea in timpul examinarii dar intotdeauna dispare de la sine fara tratament.

Dupa examinare trebuie imediat anuntat medicul daca:

exista sangerare rectala importanta

exista dureri abdominale severe

apare febra

apare ameteala

Rezultate

Colonoscopia este o investigatie ce permite medicului sa observe interiorul tubului digestiv cu ajutorul unui tub subtire si flexibil, prevazut cu o camera ce poate prelua imagini. Daca in timpul examinarii se preleva biopsie, tesutul va fi trimis la analiza morfopatologica:

mostrele de tesut vor fi examinate intr-un laborator de morfopatologie pentru a cauta eventualele afectiuni ale tubului digetiv

alte mostre vor fi analizate pentru a vedea cu certitudine daca exista infectie la acest nivel
Medicul poate discuta cu pacientul concluziile partiale ale acestei examinari chiar imediat dupa incheierea acesteia.

Celelalte rezultate sunt gata in cateva zile. Anumite teste, pentru depistarea unor infectii, pot dura chiar si cateva saptamani.
Normal:

Mucoasa tractului digestiv este neteda si de culoare roz, cu numeroase vilozitati. Nu sunt observate tumori, sangerari ale mucoasei sau zone de inflamatie.

Patologic:

Una din cele mai frecvente descoperiri la colonoscopie este prezenta hemoroizilor (cea mai comuna cauza de sangerare in scaun), polipi, tumori, zone ulcerate, diverticuli sau zone de inflamatie. O mucoasa rosie, edematoasa (colita) poate fi data de boli inflamatorii intestinale.

Diferite tipuri de polipi

Cancer de colon

Ce afecteaza aceasta investigatie

Factorii ce pot interveni in acuratetea rezultatelor testului sunt:

o alta examinare cu bariu cu o saptamana inainte de colonoscopie. Prezenta de bariu in colon/rect poate bloca obtinerea de imagini

prezenta materiilor fecale, interventiile chirurgicale anterioare pe colon sau un colon cu multe coturi pot cauza disconfort major in timpul investigatiei

tratamentele cu suplimente de fier pot face ca scaunul sa fie inchis la culoare si de asemenea poate face curatarea colonului mai dificila. Trebuie evitate comprimatele de fier cu cateva zile inainte de procedura

lichidele rosii sau cele gelatinoase ingerate inainte de test pot modifica culoarea secretiilor gastrointestinale si pot fi confundate cu sangele

De retinut!

in general, gravidele sau persoanele cu afectiuni cardiace, infectii abdominale, diverticuloza nu trebuie sa faca colonoscopie decat daca este absolut necesara

colonoscopia este o procedura mai scumpa decat bariu pasaj sau alte examinari ale colonului (sigmoidoscopia), dar poate fi facuta mai rar daca rezultatele sunt normale.

Screeningul cu colonoscopie este recomandat la fiecare 10 ani, la cei cu rezultate normale si la 3-5 ani pentru cei cu factori de risc in a dezvolta cancer de colon sau cand sunt detectate modificari in timpul colonoscopiei

colonoscopia implica un risc mai mare si un disconfort mai mare decat sigmoidoscopia si nu in toate cazurile doctorul reuseste sa vada intreg colonul.

Sigmoidoscopia si bariul pasaj sunt doua variante de screening in cazul cancerului de colon sau in cazul altor afectiuni atunci cand persoana respectiva refuza colonoscopia sau atunci cand aceasta procedura nu este indicata

multi specialisti recomanda screeningul pentru persoanele fara factori de risc in dezvoltarea cancerului de colon la varste de peste 50 de ani.

Testele de sangerare oculta plus sigmoidoscopia sunt de multe ori recomandate, dar pot fi folosite si colonoscopia sau examenul baritat. Daca rezultatele la testele de sangerare oculta, examenul baritat sau sigmoidoscopie sunt modificate, atunci se recomanda colonoscopia sau sigmoidoscopia impreuna cu examenul baritat

specialistii recomanda ca la persoanele cu riscul de a dezvolta cancer de colon sa se inceapa examinarile de screening de la 40 de ani.

In functie de riscuri, screeningul pentru cancerul de colorectal poate include testele de sangerare oculta, sigmoidoscopia, examenul baritat si colonoscopia. Trebuie discutat cu doctorul si, in fiecare caz in parte, va fi recomandata una dintre examinari

daca pacientul doreste, se poate face o colonoscopie “virtuala”. Aceasta procedura este una mai noua ce utilizeaza computerul tomograf ce preia imagini bi sau tridimensionale ale colonului:

colonoscopia virtuala este mai putin invaziva decat cea conventionala si poate fi o buna metoda de screening la cei cu factori de risc pentru aparitia cancerului de colon.

Totusi, in cazul observarii de modificari. tot trebuie sa se revina la cea conventionala deoarece asa se pot preleva biopsii

pentru cei cu riscuri crescute de aparitie a cancerului, colonoscopia conventionala este mult mai adecvata deoarece permite prelevarea de tesuturi sau extirparea unui polip

acest nou tip de colonoscopie este foarte scumpa si uneori neacoperita de asigurarea de sanatate.

Din ce cauze îți este mereu sete

Setea reprezintă dorinţa de a consuma lichide şi este o senzaţie normală. În funcţie de activităţi şi alimentaţie pot apărea modificări ale senzaţiei de sete.

Schimbările majore sau persistente ale acestei senzaţii pot fi un semn al unei afecţiuni sau condiţii medicale.

Setea excesivă reprezintă o senzaţie exagerată de sete, necesitatea anormală de a bea lichide continuu.

Setea excesivă poate semnala existenţa unei hemoragii, a unui diabet zaharat, epuizării fizice, deshidratării sau a unor afecţiuni psihiatrice.

Consumul exagerat de lichide este însoţit de obicei de creşterea cantităţii de urină eliminată pe perioada unei zile (poliurie).

Setea excesivă poate fi însoţită de:

• vedere dublă sau înceţoşată;

• modificări ale stării mentale, de exemplu confuzie;

• slăbiciune, fatigabilitate;

• febră şi frisoane;

• stare generală alterată (proastă);

• greaţă cu sau fără vărsături;

• poliurie;

• agitaţie inexplicabilă.

Cauze posibile

Setea excesivă poate fi determinată de:

• Deshidratarea – pierderea de lichide şi minerale din organism poate fi o urgenţă atunci când este severă şi netratată;

• Diabetul insipid – insuficienţa de hormon antidiuretic care se manifestă prin poliurie însoţită de polidipsie;

• Diabet zaharat – setea poate fi un semn al unei hiperglicemii (creşterea glucozei din sânge) şi în acest caz poate fi un indiciu important în depistarea diabetului zaharat;

• Consumarea unor alimente exagerat de condimentate sau sărate;

• Unele medicamente de ex. diuretice, anticolinergice, antipsihotice;

• Insuficienţa unor organe (insuficienţa cardiacă, renală sau hepatică);

• Polidipsia psihogenă reprezintă consumarea exagerată de apă fără să existe o cauză sau un stimul şi apare la pacienţii cu afecţiuni psihiatrice cum ar fi schizofrenia.

La aceştia există riscul de intoxicaţie cu apă (prin ingestia excesivă de lichide) care prin diluarea concentraţiei de sodiu din sânge poate determina convulsii sau chiar stop cardiac;

• Pierderea rapidă de lichide în timpul exerciţiilor fizice, într-un mediu ambiant cu temperatură crescută sau ca rezultat al vărsăturilor sau diareei severe;

• Hemoragii masive, arsuri întinse;

Anemie

Organismul are nevoie de celulele sangvine sănătoase (hematocite) pentru a transporta sângele în tot corpul. Forma slabă de anemie nu are ca simptom senzația permanentă de sete, însă cea gravă da.

• Alte cauze: hipopotasemia (scăderea concentraţiei potasiului sangvin), hipercalcemia.

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă:

Apare vreunul dintre următoarele simptome:

• Modificări ale stării mentale sau schimbări bruşte de comportament cum ar fi confuzie, delir, letargie, halucinaţii şi iluzii;

• Febră mare (peste 38,5°C);

• Pierderea conştienţei sau comă.

Boli pe care le poate anunța mâncărimea pielii

Multe afecțiuni pot avea simptome la care nici nu te gândești. Se spune despre ele că sunt trecătoare, minore, însă nu este chiar așa. Ar trebui să se acorde mai multă atenție schimbărilor care au loc la nivelul corpului, inclusiv mâncărimea pielii.

Cauzele mancarimilor pielii

Mancarimea se poate manifesta local sau generalizat, iar cauzele sunt numeroase. Iata cateva posibile cauze ale mancarimilor pielii:

Dermatita;

Eczema (include eruptii cutanate pruriginoase si cu aspect solzos);

Psoriazis (o boala autoimuna care duce la inrosirea pielii, iritatii si mancarimi);

Dermografismul (o forma de urticarie care se manifesta prin inrosirea pielii, prurit si edem);

Varicela sau varsatul de vant (o boala a copilariei ce se manifesta prin pete rosii sau umflaturi, care se transforma in vezicule pline cu lichid clar, apoi in pustule si, in final, in cruste, insotite de mancarimi persistente) ;

Pojarul (rujeola);

Eruptii cutanate produse de infectii fungice;

Acarienii sau praful;

Paduchii;

Scabia;

Agentii iritanti din diverse produse cosmetice sau de curatenie pentru uz casnic;

Diverse substante din anumite plante, care irita pielea (de ex.: iedera otravitoare, stejar etc.);
Intepaturile de insecte (mai ales cele de tantari);

Alergia la anumite materiale (lana), metale (aur, argint, bronz etc.) sau chiar alimente (alune, capsuni etc.);

Reactii adverse ca urmare a administrarii unor medicamente (antifungice, antibiotice, analgezice, anticonvulsivante etc.).

Problemele de sănătate pe care le poate anunța mâncărimea pielii sunt:

Afecțiuni renale

O mâncărime intensă pe tot corpul apare adesea la persoanele care suferă de o boală renală în stadiu avansat sau care suferă de insuficiență renală cronică.

Deși nu se știe cu exactitate de ce apare mâncărimea, unii medici cred că are legătură cu acumularea de toxine în corp atunci când rinichii nu pot elimina deșeurile din fluxul sangvin.

Afecțiuni hepatice

Un simptom tăcut al bolii hepatice poate fi mâncărimea, care se resimte la nivelul tălpilor. Dacă ficatul nu funcționează corect pentru a detoxifica organismul, nu sunt eliminați acizii biliari. Este important să mergi la un medic dacă te confrunți cu această problemă.

Afecțiuni ale glandei tiroide

Hiper- și hipotiroidismul poate afecta aspectul pielii. Deși nu se știe cu exactitate legătura dintre glanda tiroidă și piele, este posibil ca modificările care au loc la nivelul glandelor sudoripare să provoace uscarea pielii.

Tegumentul uscat este mai frecvent la persoanele care suferă de hipotiroidism, deoarece țesutul cutanat conține receptori ai hormonului tiroidian în care se observă o activitate celulară diminuată în absența hormonului tiroidian.

Alergie

Alergiile sunt o boală cronică, cea mai des întâlnită. Sunt foarte mulți oameni care suferă de alergii, de diferite tipuri, iar principalele simptome apar pe piele. Mâncărimea și roșeața sunt cele mai comune atunci când tegumentul intră în contact cu un alergen.

Semne că nivelul de cortizol este mult prea mare

Produs de glanda suprarenală, cortizolul este hormonul steroid care este eliberat ca răspuns la stres și la înregistrarea unui nivel scăzut de glucocorticoizi în sânge.

Iar când nivelul de cortizol este mai mare decât ar trebui, efectele negative pe care le are asupra sănătății sunt nenumărate.

Efectele negative ale cresterii nivelului de cortizol

Desi cortizolul este o parte importanta a raspunsului corpului la stres, este esential ca raspunsul la relaxare al acestuia sa fie activat, pentru ca functiile organismului sa revina la normal dupa un eveniment stresant.

Din pacate, din cauza stilului de viata stresant, raspunsul la stres este activat de nenumarate ori in cazul celor mai multe persoane, iar corpul nu mai are sansa de a reveni la normal, rezultand o stare de stres cronic. Nivelul crescut si/sau prelungit al cortizolului in sange are anumite efecte negative, precum:

Tulburarea performantei cognitive;

Probleme tiroidiene;

Hiperglicemia (scaderea nivelului de zahar din sange);

Scaderea densitatii osoase;

Cresterea tensiunii arteriale;

Scaderea imunitatii;

Acumularea de grasime in exces la nivel abdominal, asociata cu mai multe afectiuni, precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, sindromul metabolic, cresterea LDL-colesterolului („rau”) si scaderea HDL-colesterolului („bun”).

Simptomele nivelului crescut de cortizol în organism sunt variate. Cu toate acestea, când o persoană se confruntă cu următoarele simptome este nevoie să se prezinte la un medic pentru un control medical pentru a confirma sau infirma prezenta dezechilibrului acestui hormon.

– Hipertensiune arterială;

– Osteoporoză;

– Senzație de epuizare;

– Iritabilitate;

– Probleme digestive;

– Înmuierea mușchilor;

– Schimbări de dispoziție;

– Tulburări de somn;

– Retenție de apă la nivelul ochilor;

– Valori crescute ale glucozei;

– Producție excesivă de păr în zona feței;

– Vergeturi pe zona abdominală;

– Îngrășare fără explicație.

Ce trebuie să faci în caz că ai nivelul de cortizol prea mare?

Odată ce doctorul a văzut analizele de sânge, poate oferi un răspuns. Valoarea normală a hormonului cortizol trebuie să fie între 5 și 20 mg/dl. În cazul în care valoarea este mult mare, atunci medicul îți va spune ce trebuie să faci pentru a-l ține sub control.

Ce poți face pentru a preveni creșterea producției de cortizol:

1. Hidratează-te

Nu uita că apa este necesară pentru organism pentru îndeplinirea tuturor funcțiilor.

2. Odihnește-te

Dormi cel puțin 7-8 ore pe noapte. Somnul este necesar pentru ca organismul să se recupereze și să-și poată îndeplini sarcinile de zi cu zi.

3. Adoptă un stil alimentar sănătos

Evită mâncarea grasă, prăjită și bogată în calorii. De asemenea, renunță la cafea, băuturi energizante, băuturi carbogazoase și alcool.

4. Practică sport

Mișcarea este foarte importantă pentru sănătate, nu uita.

5. Mergi la doctor de fiecare dată când nu te simți bine

Alege să ai grijă de tine. Sănătatea trebuie să fie mereu pe primul loc.

Alimentatie sustinatoare in exces de cortizol
Dieta ideala contine:

40% legume, din care minim 1/2 crude

10-20% leguminoase si seminte

10-20% alimente de provenienta animala – oua, icre, peste, carne bio – fara hormoni! (daca nu esti vegetarian sau vegan)

20% grasimi benefice (ulei de cocos, canepa, seminte de struguri, de orez, susan, in, unt de cacao, etc. obtinute la rece, adaugate in salate sau supe in momentul consumului, dar numai in alimente cu temperatura sub 40 grade Celsius)

10-15% fructe proaspete (mai putin cele cu index glicemic foarte ridicat: curmale, smochine, banane, pepene)

Reguli de aur!

4-5 mese pe zi: 3 principale, 1-2 gustari

mai multe proteine vegetale (legume si mai ales leguminoase) si grasimi presate la rece (ulei extravirgin)

mai putini carbohidrati (FARA faina alba si grasimi hidrogenate)

consuma periodic suplimente organice: spirulina, chlorella, maca, boabe cacao, goji, acai
la nevoie: enzime digestive

evita painea (cea alba cu drojdie este exclusa) si produsele cu gluten

evita alimentele cu index glicemic ridicat (faina alba, porumb, cartofi, curmale)

evita grasimile trans (prajeli, ulei de palmier, margarina, uleiuri hidrogenate)

zahar minim (evita produsele din cofetarie-patiserie-braserie clasica) sau fructele bogate in zahar!

Când este necesară terapia de substituție hormonală

Pana in 2002, terapia hormonala era utilizata frecvent pentru tratarea simptomelor care apar la menopauza si pentru imbunatatirea sanatatii pe termen lung.

Prin terapia de substitutie hormonala se intelege ansamblul de medicamente care contin hormoni feminini, meniti sa ii inlocuiasca pe cei pe care organismul nu-i mai produce dupa menopauza.

Tratamentul hormonal este standard in cazul femeilor cu bufeuri si alte simptome de la menopauza, dar are si beneficii pe termen lung; de exemplu, previne bolile cardiovasculare si osteoporoza.

Atitudinile referitoare la acest tip de terapie s-au schimbat brusc in anul 2002, cand a fost publicat studiu, realizat la scara larga, potrivit caruia medicatia confera mai multe riscuri decat beneficii.

Deoarece pericolele pentru sanatate atribuite terapiei hormonale au crescut, medicii au renuntat sa o mai prescrie. In multe cazuri, femeile care urmau astfel de tratamente au intrerupt medicatia fara sa consulte medicul curant.

În ce constă

Tratamentul diferă de la o pacientă la alta. De regulă, medicul prescrie medicamente bazate pe o combinație de estrogen și progesteron.

Dar femeile care au avut o histerectomie (extirparea uterului) iau numai estrogen. Tratamentul hormonal este adesea prescris sub formă de comprimate orale, dar este disponibil și sub formă de plasture, cremă sau gel, se poate administa vaginal (inel, cremă sau supozitor), prin implant sau poate fi injectat.

Ce beneficii și efecte secundare are

Terapia cu estrogen are numeroase beneficii:

– reducerea bufeurilor, a transpirației în timpul nopții, a atrofiei vaginale și pilozității excesive;

– diminuarea pierderii tonusului muscular al vezicii urinare, a modificărilor cutanate, a tulburărilor de somn și modificărilor de dispoziție;

– protecție împotriva cancerului colorectal;

– un efect pozitiv asupra densității osoase (de prevenire a osteoporozei);

– menținerea tensiunii arteriale în limite normale și reducerea vâscozității sângelui;

– o influență bună asupra memoriei;

– contribuie la menținerea nivelului normal de zahăr în sânge, deci previne diabetul zaharat;

– crește rezistența organismului la infecții – cele urinare devin o problemă după instalarea menopauzei;

– efecte pozitive în ceea ce privește vederea;

– prevenirea glaucomului.

Efectele secundare ale terapiei hormonale

Un risc major al tratamentului cu estrogeni este formarea cheagurilor de sange in vasele sanguine si de embolie pulmonara prin deplasarea acestor cheaguri la plamani.

Daca in istoricul medical al pacientei sunt mentionate astfel de manifestari nu trebuie sa utilizeze estrogen fara evaluarea atenta a medicului. Majoritatea expertilor sunt de acord ca folosirea terapiei de substitutie hormonala timp de cinci ani sau mai putin presupune riscuri scazute sau chiar absenta acestora.

Acest interval de timp poate fi prea lung pentru femeile care doresc pur si simplu o masura pe termen scurt de ameliorare a simptomelor neplacute ale menopauzei.

Specialistii considera ca beneficiile tratamentului de substitutie hormonala sunt mai numeroase decat riscurile. Indicat este sa discutati cu medicul curant despre potentialele avantaje si efecte secundare.

Cateva raspunsuri legate de aspectele negative ale terapiei de substitutie hormonala:

1. Cancerul mamar

– Tesutul mamar este foarte sensibil la estrogen si progesteron. Unii experti considera ca femeile expuse timp indelungat la acesti hormoni prezinta un risc ridicat de a dezvolta cancer de san.

In momentul de fata, legatura dintre cancerul de san si terapia de substitutie hormonala este subiectul dezbaterilor medicale si a studiilor clinice.

– Un studiu realizat in februarie 2000, publicat in jurnalul de medicina din New England, a conchis ca femeile al caror indice de masa corporala este scazut, sunt predispuse la aparitia cancerului de san. Rezultatele studiului au specificat ca femeile cu un numar mai mare de kilograme nu prezista acest risc.

– Analiza a 51 de studii, in 1997, a conchis ca administrarea terapiei hormonale pe o perioada de un an creste riscul declansarii cancerului la san.

– Majoritatea studiilor indica faptul ca pericolul de cancer mamar exista doar in cazul terapiei de substitutie hormonala pe termen lung (mai mult de 5-8 ani).

– Studiile arata o crestere a cazurilor de cancer de san in randul femelor care iau medicamente pentru substitutie hormonala si consuma una sau mai multe bauturi alcoolice intr-o zi.

2. Alte afectiuni

• Astm – Femeile carora li se administreaza tratament pentru substitutie hormonala au un risc usor crescut de a manifesta astm la o varsta mai inaintata.

• Calculi biliari – O piatra care se formeaza in vezica biliara, care nu este de natura canceroasa si care cauzeaza durere, necesita deseori interventie chirurgicala.

Femeile care urmeaza un tratament cu doze mari de estrogen sunt supuse unui risc mai mare de a dezvolta calculi biliari.

• Modificari ale uterului – Terapia de substitutie hormonala poate agrava o boala dureroasa, numita endometrioza (caracterizata prin cresterea anormala a tesutului din uter in alte zone din organism, decat in cele intalnite in mod normal), cauzand durere si infertilitate sau chiar formarea de fibroame.

Cine ar trebui sa evite terapia hormonala?

Femeile cu cancer mamar, boli cardiovasculare, probleme de circulatie care implica tulburari de coagulare nu trebuie sa foloseasca terapia de substitutie hormonala pentru ameliorarea simptomelor menopauzei.

Pacientele care nu sunt deranjate de instalarea menopauzei nu trebuie sa urmareasca tratamentul hormonal pentru prevenirea pierderilor de memorie sau a accidentelor vasculare cerebrale. In schimb, puteti consulta medicul curant pentru a va prescrie medicamente care va pot imbunatati stilul de viata.

4 simptome ale anemiei pe care nu e bine să nu le ignori

Anemia in sine este mai degraba un semn al unei boli decat o afectiune propiu-zisa. De cele mai multe ori, anemia este considerata de catre medici fie cronica, fie acuta.

Cea cronica survine dupa un timp relativ lung, in vreme ce anemia acuta se declanseaza brusc. Numai doctorul de specialitate poate aprecia in ce masura anemia de care suferiti este de un tip sau altul.

Hematiile traiesc in medie 100 de zile, astfel ca organismul este vesnic pus in situatia de a inlocui globulele rosii care mor, cu altele noi.

In cazul adultilor, hematiile se sintetizeaza la nivelul maduvei spinarii. De aceea, primele investigatii care se fac, vizeaza cauza anemiei. Ei incearca sa determine daca este vorba de o hemoragie sau de o tulburare a procesului de sintetizare a hematiilor din maduva.

Anemia apare atat tinerii cat si varstnicii, insa cei cu varsta avansata tind sa fie mai des afectati in comparatie cu restul persoanelor.

Numai in America se estimeaza ca pana la 10% din populatie prezinta semne de anemie. Celelalte tari au cote mai mari ai celor care sufera de aceasta afectiune. In plus, femeile par sa fie de doua ori mai predispuse decat barbatii atunci cand vine vorba de cazuri de anemie inregistrate.

Anemia – cauze

Exista multe afectiuni care cauzeaza anemia. Dintre acestea, amintim:

sangerari externe (hemoragii) cauzate de menstra, rani sau ulcer

deficitul de fier (maduva spinarii necesita fier pentru a sintetiza hematii)

bolile cronice (orice astfel de boala poate duce la aparitia anemiei)

boli renale (rinichii ofera suport vital maduvei spinarii in procesul de creare a hematiilor)

sarcina (acumularea de apa si lichide din timpul sarcinii dilueaza cantitatea de globule rosii din sange)

nutritie deficitara (vitaminele si mineralele sunt vitale pentru sintetizarea hematiilor)

alcoolismul (implica scaderea numarului de vitamine si minerale).

alte cauze, mai putin comune sunt: bolile hepatice, afectiuni care implica sangerari, talasemia, infectiile, cancerul, artita, deficitul de enzime, toxinele sau afectiunile ereditare.

Dacă te simţi în mod constant obosită şi lipsită de vlagă, e posibil să te confrunţi cu o anemie despre care nici măcar să nu ştii o bună perioadă de timp. Află care sunt principalele simptome care te determină să consulţi un medic!

Nu poţi să respiri

Fără suficient fier sau vitamina B12, organismul nu poate produce destulă hemoglobină, care este esenţială pentru funcţionarea globulelor roşii.

Atunci când ea este mai scăzută, organismul nu primeşte suficient oxigen, prin urmare poţi să resimţi o senzaţie de sufocare. Din această cauză, te poţi simţi şi ameţită sau să ai stări frecvente de greaţă.

Eşti extenuată

Principalul simptom al anemiei este oboseala accentuată, pe care o resimţi din ce în ce mai mult, mai ales la finalul zilei. Este provocată de aceeaşi carenţă de fier şi vitamina B12, substanţe esenţiale pentru energizarea organsimului şi sporirea capacităţii de concentrare.

Eşti palidă

Lipsa globulelor roşii determină paloarea feţei şi slăbirea organismului. O persoană anemică va părea întotdeauna o persoană bolnavă şi apatică. Acest lucru se poate observa chiar şi pe întregul corp.

Simţi durere în piept

Când anemia e severă, în sânge există prea puțină hemoglobină și, implicit, oxigen. Drept urmare, poți simți durere sau senzație de strânsoare în piept, în special la efort, când inima are nevoie de mai mult oxigen, dar nu are de unde să-l primească.

Ce boli pot ascunde poftele alimentare?

Orice individ are la un moment dat o anumita preferinta alimentara, mai exact o pofta pentru alimente sarate, dulci sau pentru legume si, de ce nu, pentru alimentele acre sau pentru cafea.

Daca insa aceste pofte apar destul de des ar trebui sa consulti un medic pentru investigatii amanuntite, deoarece exista posibilitatea ca in spatele poftelor alimentare sa se ascunda boli grave.

Principalele pofte alimentare si bolile asociate acestora

• Pofta de dulce, in special de ciocolata este destul de des intalnita la copii, dar si ocazional in randul adultilor si poate indica un deficit de vitamina B sau de magneziu.

De asemenea, in cazul adultilor poate fi vorba si despre un semnal discret al stresului. Uneori, pofta de dulce este asociata cu prezenta diabetului zaharat tip 2.

• Pofta de sarat este de cele mai multe ori asociata cu carenta de sodiu, dar si cu un nivel crescut al stresului.

Mai exact, pofta de a manca ceva sarat precum covrigeii, chipsurile sau saratelele poate indica o deshidratare in organism, deoarece in aceste momente cantitatea de sodiu din organism scade, iar persoana in loc sa simta sete, simte nevoie de a consuma alimente sarate.

Totodata, pofta de sarat poate indica si o stare de anxietate, in astfel de cazuri fiind recomandata cresterea aportului de vitamina C, potasiu si magneziu.

• Pofta de carbohidrati precum nevoia de a consuma orez, cartofi, pizza sau paste poate trada un posibil semn al lipsei unor nutrienti, mai ales acizi grasi esentiali din organism.

Vestea buna este ca poti controla destul de usor aceasta pofta, prin suplimentarea acizilor grasi esentiali, precum includerea a doua linguri de ulei de floarea-soarelui presat la rece.

• Pofta de legume si fructe poate indica faptul ca organismul nostru ar putea suferi de o lipsa de enzime. Acesta lipsa a enzimelor se produce printr-un consum exagerat de mancaruri preparate termic, stiut fiind faptul ca enzimele sunt distruse in urma expunerii la temperaturi ridicate.

Mai mult, este cunoscut faptul ca prin fierbere sunt distruse vitaminele din fructe si legume.

• Pofta de grasimi arata ca in organism a avut loc un deficit de acizi grasi esentiali, insa poate sa fie si semnul unui nivel scazut de calciu.

In aceste cazuri este recomandat fie suplimentat consumul unor alimente bogate in calciu precum broccoli, susan, oua, branza, fie sa se administreze suplimente pe baza de calciu.

• Pofta de alimente acre poate sa indice existenta unei dischinezii biliare. De asemenea, aceasta pofta alimentara poate avea drept cauza consumul excesiv de alcool.

Nu in ultimul rand, aceasta pofta poate fi un semnal de alarma al unor afectiuni precum gastrita, hepatita, hipertiroidie.

• Pofta de cafea tradeaza nevoia organismului de fosfor, sulf sau fier.

Daca iti doresti sa nu faci din consumul de cafea o dependenta si daca vrei sa ai un nivel de fosfor echilibrat in organism este recomandat sa consumi cat mai mult peste, oua si fructe uscate, iar deficitul de fier poate fi compensat printr-un consum regulat de broccoli, patrunjel, telina sau usturoi.