Demenţa reprezintă scăderea treptată, progresivă a funcţiilor mentale cum ar fi: gândirea, judecata, comportamentul, limbajul, învăţarea şi memoria. Ea poate să apară din mai multe cauze. De obicei apare după vârsta de 60 ani, dar poate apărea şi mai devreme.
În anumite cazuri demenţa poate fi oprită sau chiar reversibilă, mai ales atunci când se datorează: anumitor medicamente, abuzului de alcool, substanţelor toxice, modificărilor hormonale, deficitelor de vitamine, depresiei, infecţiilor, afecţiunilor pulmonare sau cardiace, hidrocefaliei cu presiune normală sau tumorilor cerebrale.
Cele mai multe tipuri de demenţă sunt însă progresive şi ireversibile. Demenţa progresivă poate fi determinată de boli degenerative şi de afecţiuni vasculare sau infecţii (HIV sau boala Creutzfeldt-Jakob).
Cauze degenerative de demenţă sunt: boala Alzheimer, boala Parkinson, boala Huntington şi demenţa cu corpi Lewy.
Simptomele includ: pierderea memoriei, alterarea limbajului şi greutate de efectuare a activităţilor zilnice, modificări ale personalităţii, dezorientare, alterarea comportamentului. Simptomele se agravează treptat, iar pacienţii vor deveni dependenţi de alte persoane pentru realizarea activităţilor zilnice.
Cauze
Dupa boala Alzheimer, cea mai frecventa cauza de dementa este dementa multi-infarct. Aceasta afectiune, care mai este denumita si dementa vasculara, se dezvolta in cazul unui accident vascular cerebral in care se blocheaza fluxul sanguin inspre anumite zone ale creierului.
Pierderea functiilor mentale in cazul unei demente multi-infarct nu poate fi redobandita, in schimb se poate preveni o noua afectare in viitor, prin reducerea riscului de boli cardiovasculare.
Alte cauze frecvente de dementa care nu poate fi recuperata sunt:
– boala Parkinson, o tulburare a miscarii; dementa apare la pana la 30 % din persoanele cu aceasta afectiune
– dementa cu corpi Lewy, care consta in formarea de depozite cu proteine (corpii Lewy) in neuroni.
Aceasta afectiune are unele simptome asemanatoare celor din boala Alzheimer sau celor din boala Parkinson, dar are si unele simptome diferite, cum ar fi halucinatiile vizuale
– dementa fronto-temporala, in care simptomele principale ar putea fi modificari ale personalitatii sau ale comportamentului
– traumatisme severe la nivelul craniului, cu pierdere a cunostintei.
Cauze mai putin frecvente de dementa care nu poate fi recuperata cuprind:
– boala Huntington, care este o afectiune rara, mostenita
– leucoencefalopatiile, care sunt afectiuni ale tesuturilor profunde ale substantei albe a creierului
– boala Binswanger, un tip de dementa vasculara care poate aparea la persoanele care au avut o perioada indelungata o tensiune arteriala crescuta sau la persoanele cu rigidizare severa a arterelor (ateroscleroza)
– boala Creutzfeldt-Jakob, o afectiune rara si fatala care distruge tesuturile creierului
– traumatisme cerebrale datorate accidentelor sau boxului
– unele cazuri de scleroza multipla (SM) sau de scleroza laterala amiotrofica (SLA)
– atrofia multi-sistemica, un grup de afectiuni degenerative ale creierului care afecteaza vorbirea, miscarile si functiile autonome
– infectii cum ar fi boala vacilor nebune sau sifilisul intr-un stadiu avansat. Antibioticele pot trata in mod eficient sifilisul in orice stadiu, dar vatamarea cerebrala care a avut deja loc nu mai poate fi recuperata.
Medicii specialisti pot trata anumite cauze de dementa, restabilind functia mentala. Acestea sunt:
– hipoactivitatea glandei tiroide (hipotiroidism)
– deficitul de vitamina B12 sau de acid folic
– intoxicatia cu metale grele, cum ar fi cea cu plumb
– efecte adverse ale unor medicamente sau interactiuni medicamentoase
– unele tumori cerebrale
– hidrocefalia cu presiune normala, care apare atunci cand lichidul din creier se formeaza in cantitate prea mare, creand o presiune asupra tesuturilor cerbrale
– unele cazuri de alcoolism cronic
– unele cazuri de encefalita, o infectie a creierului
– infectia HIV/SIDA.
Unele afectiuni care provoaca dementa pot fi mostenite in familie. Adeseori doctorii suspecteaza o cauza mostenita in cazul in care apar simptome de dementa la o persoana cu varsta mai mica de 50 de ani.
Este important de stiut ca pierderea memoriei poate fi provocata si de alte cauze in afara de dementa, cum ar fi depresia sau convulsiile si ca aceste afectiuni pot fi tratate.
De asemenea, prezenta de tulburari ocazionale ale memoriei (cum ar fi uitarea numelui cuiva pentru o scurta perioada de timp) poate fi o parte normala a procesului de imbatranire. Totusi, daca aceste pierderi de memorie sunt ingrijoratoare, sau se agraveaza, este necesara consultarea unui medic specialist.
Simptome
Simptomele de dementa variaza in functie de cauza ei si de localizarea zonei cerebrale afectate.
Pierderea memoriei este de obicei simptomul cel mai precoce si cel mai usor de remarcat.
Alte simptome cheie ale dementei sunt:
– dificultate in rememorarea evenimentelor recente
– nerecunoasterea persoanelor si a locurilor familiare
– dificultate in gasirea cuvintelor adecvate in exprimarea gandurilor sau in denumirea obiectelor
– dificultate in efectuarea calculelor matematice
– probleme in planificarea si in indeplinirea sarcinilor, cum ar fi efectuarea instructiunilor unei retete, scrierea unei scrisori sau tinerea evidentei unui carnet de cecuri
– dificultati in gandirea rapida, cum ar fi reactionarea adecvata in cazul unei situatii de urgenta
– dificultati in controlul dispozitiilor sau a comportamentelor proprii; depresia este frecventa, si pot aparea agitatia si agresivitatea
– negligarea auto-ingriirii, cum ar fi toaleta sau dusurile.
Unele tipuri de dementa au simptome caracteristice:
– persoanele cu dementa cu corpi Lewy au adeseori halucinatii vizuale foarte elaborate, detaliate; ei pot cadea frecvent
– primele simptome ale dementei fronto-temporale pot fi modificarile de personalitate sau comportamentul neobisnuit.
Persoanele cu aceasta afectiune pot sa nu mai aiba empatie fata de altii (capacitatea de a-i intelege) sau pot spune lucruri nepoliticoase sau rautacioase, sa aiba momente de exhibitionism sau sa faca comentarii sexuale.
Simptomele de dementa care debuteaza brusc sugereaza o posibila dementa vasculara sau un posibil delirium – confuzie de scurta durata, datorata unei afectiuni noi sau unei afectiuni mai vechi care se agraveaza.
Cum faceți o actualizare a creierului:
– la fiecare 2-3 ani începeți să învățați ceva.
– înconjurați-vă de oameni tineri.
– din când în când, rezolvați sarcini intelectuale.
– învățați limbi străine, chiar dacă nu veți comunica în ele.
– faceți sport.
– cât mai des antrenați-vă memoria, amintindu-vă poiezii pe care le știați pe de rost.
– distrugeți obiceiurile și ritualurile. Cu cât următoarea zi se va deosebi de cea precedentă, cu atât mai mici sunt șansele să ajungeți la demență.
– oferiți-le mai multă libertate altora și faceți singuri cât mai multe lucruri. Cu cât există mai multă spontaniettae, cu atât e mai mare creația. Cu cât există mai multă creație, cu atât mai mult vă veți păstra mintea și intelectul.