Nu mi-am imaginat niciodata ca cel mai mare secret al familiei mele avea sa iasa la iveala dupa moartea mamei. Ma numesc Elena Dumitru si aveam 36 de ani atunci cand femeia care mi-a fost sprijin, sfatuitor si refugiu in toate momentele grele s-a stins din viata. A plecat intr-o noapte linistita de noiembrie, fara … Read more
Am luat plicul. Abia atunci David a zambit. Un zambet scurt, dar linistit. De parca purtase saptamani intregi povara aceea si, in sfarsit, reusise sa o lase jos. Am deschis sertarul de langa mine si am scos o cutie veche de lemn. — Acum e randul tau, i-am spus. A ridicat capacul. Inauntru era ceasul … Read more
Nu m-a intrebat care. A raspuns doar: „Vin imediat.” La sapte era deja in sufrageria mea, cu un costum inchis la culoare, cafea fara zahar si un dosar negru pe masa. I-am aratat servetelul. Mesajele. Copiile. Dosarul din seif. Victor a citit in tacere. Cand a terminat, si-a scos ochelarii. „Gheorghe, daca semnai ce voia … Read more
În viață există răni care nu dor dintr-odată. Se adună în timp, aproape fără să-ți dai seama, până când ajungi să le porți ca pe ceva firesc. Abia mai târziu înțelegi cât de grele au fost. Mă numesc Mihaela și l-am cunoscut pe Andrei când aveam 26 de ani. Era văduv și își creștea singur … Read more
Carol visase la balul de absolvire încă din copilărie. Își alesese rochia cu aproape un an înainte și vorbea despre seara aceea de parcă nimic nu i-ar fi putut sta în cale. Apoi, cu șase luni înainte de bal, medicii au diagnosticat-o cu leucemie. Îmi amintesc perfect ziua aceea. Doctorul vorbea despre analize, tratament și … Read more
Picioarele pot spune mai multe despre starea generala de sanatate decat am putea crede. Umflarea persistenta, modificarea culorii pielii, amorteala sau ranile care se vindeca greu nu trebuie ignorate, mai ales atunci cand apar fara o explicatie evidenta. Desigur, un singur simptom nu inseamna automat ca exista o boala. Totusi, anumite modificari ale picioarelor pot … Read more
Am crescut-o pe Sorina cu atâta dragoste, sperând că se va așeza la casa ei lângă noi, în sat. Dar viața mi-a dat o palmă pe care n-o s-o uit niciodată. Când a venit acasă de la București și mi l-a prezentat pe el, am simțit cum mi se moaie picioarele. Nu era un băiat … Read more
Am crezut mereu că tata a fost cel mai sărac om din sat. Mergea în haine cârpite, deși eu și mama îi trimiteam bani din străinătate. După ce s-a stins, am mers să fac curat în beciul casei vechi. Sub o grămadă de cartofi stricați, am găsit o cutie din tablă, ruginită. Când am deschis-o, … Read more
O vedeam mereu cu haine scumpe și îmi spunea că lucrează noaptea la o firmă de publicitate. Ieri, când am mers să îi fac o surpriză cu plăcinte calde, am găsit ușa descuiată. Am intrat tiptil, crezând că doarme, dar lumina din camera ei era roz, ciudată, și se auzea vorbind în engleză cu o … Read more
Marin era doar omul care ne ajuta prin curte, un bărbat tăcut și mereu la locul lui. Într-o seară, m-am întors acasă fără să anunț și am găsit bucătăria într-o liniște nefirească. Mama stătea la masă, plângând în hohote, iar Marin îi ținea mâinile strâns, mângâindu-le cu o tandrețe infinită. Când m-au văzut, el nu … Read more