Ce trebuie sa stii despre colonoscopie

Publicitate

Ce este o colonoscopie?

Colonoscopia permite medicului să examineze mucoasa intestinului gros (colon) pentru a găsi anomalii, prin introducerea unui tub flexibil şi subţire, gros cât un deget, în anus şi apoi în rect şi colon.

Instrumentul se numeşte colonoscop, are propriile lentile şi sursă de lumină şi permite medicului să vadă imagini pe un monitor video.

De ce este colonoscopia recomandată?

Colonoscopia poate fi recomandată ca un test pentru screening-ul cancerului de colon. Cancerul colorectal este a 3-a cauză de deces prin cancer.

Anual sunt descoperite în România …………… cazuri noi, dintre care ……………….. mor din această cauză. Se estimează că screening-ul şi propria monitorizare salvează …………. cazuri pe an. De asemenea se poate recomanda în caz de sângerări sau diaree cronică.

Ce pregătiri sunt necesare?

Medicul vă va spune ce restricţii alimentare aveţi şi ce metodă de curăţare veţi folosi. În general, pregătirea constă în limitarea alimentaţiei doar la lichide cu o zi înainte şi consumarea unei cantităţi mari de soluţie specială de curăţat sau laxative orale speciale.

Colonul trebuie să fie curăţat complet pentru procedură pentru a fi corect examinat, aşa că urmaţi sfaturile medicului.

Pot să îmi continui medicaţia actuală?

Majoritatea medicamentelor pot fi continuate normal, dar unele pot interfera cu pregătirea colonului.

Informaţi-vă medicul despre medicaţia actuală, în special aspirina, medicamentele pentru artrită, anticoagulante (heparină, trombostop), clopidogrel, insulină sau fier. De aemenea, menţionaţi ce alergii la medicamente aveţi.

Ce se simte in timpul investigatiei

Aceasta examinare poate fi umilitoare si inconfortabila. Cunoscand cum decurge aceasta examinare pacientul poate sa fie mai putin fricos si astfel sa fie cat mai putin neplacuta.

Medicamentele folosite in curatarea tubului digestiv, in special laxativele puternice, pot produce diaree si crampe abdominale, care pot tine pacientul destul de mult timp in baie.

In timpul testului se poate ca pacientul sa fie foarte ametit si totodata relaxat de la sedative si anestezice. Exista posibilitatea ca pacientul sa simta dureri scurte in momentul in care colonoscopul avanseaza sau cand este introdus aerul.

Pe masura ce colonosopul avanseaza pacientul poate simti miscarile intestinului si nevoia sa elimine gazele. Daca pacientul are dureri trebuie ca acesta sa informeze medicul.

Instrumentul folosit pentru extragerea materiilor fecale si a secretiilor poate fi galagios dar nu cauzeaza durere. Prelevarea biopsiei sau indepartarea polipilor este de asemenea fara durere deoarece mucoasa intestinala nu contine inervatie pentru durere.

Dupa examinare pacientul se poate simti ametit, pana cand dispare efectul medicamentelor, lucru ce se intampla de obicei in cateva ore. Multi pacienti nu-si pot aminti ceea ce s-a intamplat in timpul investigatiei.

Dupa terminarea procedurii pacientul poate simti dureri abdominale datorita gazelor si de aceea este bine ca acestea sa fie eliminate.

Daca s-a luat biopsie sau s-a extras un polip se poate ca pacientul sa observe, timp de cateva zile, urme de sange in materiile fecale.

Daca a fost indepartat un polip este indicat ca pacientul sa nu mai ia aspirina sau un alt antiinflamator nesteroidian pentru inca 7 – 14 zile dupa procedura.

Riscuri

Complicatiile sunt rare. Exista un mic risc de punctionare a colonului si de a cauza o sangerare severa data de lezarea peretelui colonului.

Ar putea fi vorba si de un mic risc de infectie. Pacientii care au afectiuni cardiace, valve artificiale trebuie sa ia tratament antibiotic inainte si dupa efectuarea investigatiei.

O tulburare de ritm (aritmie) poate aparea in timpul examinarii dar intotdeauna dispare de la sine fara tratament.

Dupa examinare trebuie imediat anuntat medicul daca:

exista sangerare rectala importanta

exista dureri abdominale severe

apare febra

apare ameteala

Rezultate

Colonoscopia este o investigatie ce permite medicului sa observe interiorul tubului digestiv cu ajutorul unui tub subtire si flexibil, prevazut cu o camera ce poate prelua imagini. Daca in timpul examinarii se preleva biopsie, tesutul va fi trimis la analiza morfopatologica:

Publicitate

mostrele de tesut vor fi examinate intr-un laborator de morfopatologie pentru a cauta eventualele afectiuni ale tubului digetiv

alte mostre vor fi analizate pentru a vedea cu certitudine daca exista infectie la acest nivel
Medicul poate discuta cu pacientul concluziile partiale ale acestei examinari chiar imediat dupa incheierea acesteia.

Celelalte rezultate sunt gata in cateva zile. Anumite teste, pentru depistarea unor infectii, pot dura chiar si cateva saptamani.
Normal:

Mucoasa tractului digestiv este neteda si de culoare roz, cu numeroase vilozitati. Nu sunt observate tumori, sangerari ale mucoasei sau zone de inflamatie.

Patologic:

Una din cele mai frecvente descoperiri la colonoscopie este prezenta hemoroizilor (cea mai comuna cauza de sangerare in scaun), polipi, tumori, zone ulcerate, diverticuli sau zone de inflamatie. O mucoasa rosie, edematoasa (colita) poate fi data de boli inflamatorii intestinale.

Diferite tipuri de polipi

Cancer de colon

Ce afecteaza aceasta investigatie

Factorii ce pot interveni in acuratetea rezultatelor testului sunt:

o alta examinare cu bariu cu o saptamana inainte de colonoscopie. Prezenta de bariu in colon/rect poate bloca obtinerea de imagini

prezenta materiilor fecale, interventiile chirurgicale anterioare pe colon sau un colon cu multe coturi pot cauza disconfort major in timpul investigatiei

tratamentele cu suplimente de fier pot face ca scaunul sa fie inchis la culoare si de asemenea poate face curatarea colonului mai dificila. Trebuie evitate comprimatele de fier cu cateva zile inainte de procedura

lichidele rosii sau cele gelatinoase ingerate inainte de test pot modifica culoarea secretiilor gastrointestinale si pot fi confundate cu sangele

De retinut!

in general, gravidele sau persoanele cu afectiuni cardiace, infectii abdominale, diverticuloza nu trebuie sa faca colonoscopie decat daca este absolut necesara

colonoscopia este o procedura mai scumpa decat bariu pasaj sau alte examinari ale colonului (sigmoidoscopia), dar poate fi facuta mai rar daca rezultatele sunt normale.

Screeningul cu colonoscopie este recomandat la fiecare 10 ani, la cei cu rezultate normale si la 3-5 ani pentru cei cu factori de risc in a dezvolta cancer de colon sau cand sunt detectate modificari in timpul colonoscopiei

colonoscopia implica un risc mai mare si un disconfort mai mare decat sigmoidoscopia si nu in toate cazurile doctorul reuseste sa vada intreg colonul.

Sigmoidoscopia si bariul pasaj sunt doua variante de screening in cazul cancerului de colon sau in cazul altor afectiuni atunci cand persoana respectiva refuza colonoscopia sau atunci cand aceasta procedura nu este indicata

multi specialisti recomanda screeningul pentru persoanele fara factori de risc in dezvoltarea cancerului de colon la varste de peste 50 de ani.

Testele de sangerare oculta plus sigmoidoscopia sunt de multe ori recomandate, dar pot fi folosite si colonoscopia sau examenul baritat. Daca rezultatele la testele de sangerare oculta, examenul baritat sau sigmoidoscopie sunt modificate, atunci se recomanda colonoscopia sau sigmoidoscopia impreuna cu examenul baritat

specialistii recomanda ca la persoanele cu riscul de a dezvolta cancer de colon sa se inceapa examinarile de screening de la 40 de ani.

In functie de riscuri, screeningul pentru cancerul de colorectal poate include testele de sangerare oculta, sigmoidoscopia, examenul baritat si colonoscopia. Trebuie discutat cu doctorul si, in fiecare caz in parte, va fi recomandata una dintre examinari

daca pacientul doreste, se poate face o colonoscopie “virtuala”. Aceasta procedura este una mai noua ce utilizeaza computerul tomograf ce preia imagini bi sau tridimensionale ale colonului:

colonoscopia virtuala este mai putin invaziva decat cea conventionala si poate fi o buna metoda de screening la cei cu factori de risc pentru aparitia cancerului de colon.

Totusi, in cazul observarii de modificari. tot trebuie sa se revina la cea conventionala deoarece asa se pot preleva biopsii

pentru cei cu riscuri crescute de aparitie a cancerului, colonoscopia conventionala este mult mai adecvata deoarece permite prelevarea de tesuturi sau extirparea unui polip

acest nou tip de colonoscopie este foarte scumpa si uneori neacoperita de asigurarea de sanatate.

Publicitate
Loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *