Uniunea Europeană continuă procesul de ajustare a politicilor energetice destinate statelor membre, iar recomandările formulate în ultimii ani prevăd diminuarea treptată a utilizării sistemelor tradiționale de încălzire. Printre acestea se numără și lemnul de foc, o resursă esențială pentru milioane de familii din România. Măsura provoacă preocupări în rândul populației, având în vedere că numeroase gospodării depind exclusiv de acest combustibil pentru a trece peste sezonul rece. Ministrul Muncii, Marius Budăi, a confirmat că România va respecta direcțiile stabilite la nivel european, precizând însă că schimbările vor fi introduse gradual. Autoritățile intenționează să stabilească o perioadă de tranziție care să permită extinderea rețelelor de gaz natural și identificarea unor soluții compatibile cu particularitățile locale.
Reducerea treptată a încălzirii pe bază de lemne este prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență, document aprobat de Comisia Europeană și asumat de România. Măsura urmărește alinierea la strategiile climatice și energetice ale Uniunii. Realitatea din teren este însă complexă: peste 3,5 milioane de gospodării din România se încălzesc în prezent cu lemne, iar în numeroase zone rurale aceasta este singura variantă disponibilă din cauza absenței rețelelor de gaz sau a altor sisteme funcționale.
Marius Budăi a explicat modul în care ar putea fi pusă în practică recomandarea europeană, subliniind că nu este vorba despre o măsură aplicată imediat. România nu va renunța pe loc la încălzirea pe bază de lemne, iar populația nu ar trebui să se teamă de schimbări bruște. Autoritățile propun un proces etapizat, care să permită modernizarea infrastructurii și extinderea distribuției de gaz natural. Doar astfel milioane de gospodării ar putea avea acces la alternative reale. Această dezvoltare necesită investiții și timp, iar ministrul a evidențiat rolul companiilor de stat. Transelectrica și Romgaz sunt așteptate să accelereze proiectele de modernizare și extindere, întrucât lipsa rețelei constituie o problemă majoră în numeroase regiuni.
În paralel, Parlamentul a adoptat două legi menite să atenueze impactul creșterii prețurilor pentru cei care folosesc lemne ca principală sursă de încălzire. Una dintre măsuri vizează reducerea TVA pentru lemnele de foc, cu scopul de a sprijini familiile vulnerabile afectate de scumpirile recente. Potrivit ministrului Budăi, această măsură fiscală a fost introdusă tocmai pentru a compensa creșterea costurilor, în contextul în care autoritățile încearcă să mențină un echilibru între obligațiile europene și nevoile reale ale populației.
În numeroase localități rurale, lemnul reprezintă singura soluție disponibilă pentru încălzire, deoarece rețeaua de gaz acoperă în principal zonele urbane. Mii de locuințe nu sunt racordate nici la sisteme centralizate, nici la rețele de gaz. În asemenea condiții, eliminarea utilizării lemnului nu poate fi implementată fără o pregătire prealabilă. Prin urmare, autoritățile insistă asupra necesității unei perioade de tranziție în care să fie identificate soluții adaptate fiecărei comunități. Printre alternativele analizate se numără centralele pe peleți, pompele de căldură sau sistemele hibride, toate necesitând investiții pe care nu toate gospodăriile le pot acoperi imediat.
Ministrul Muncii a accentuat faptul că recomandarea privind diminuarea utilizării lemnului nu se aplică exclusiv României, ci tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. Măsura se înscrie în obiectivele climatice, în reducerea poluării și în angajamentele asumate prin Pactul Ecologic European. În multe state, trecerea la sisteme moderne necesită timp, iar în România situația este și mai complicată din cauza ponderii ridicate a gospodăriilor care folosesc lemnul ca sursă principală, în special în mediul rural, unde peste jumătate dintre locuințe depind de acest tip de combustibil.
Modernizarea sistemelor de încălzire este atât o provocare tehnică, cât și una socială. În multe zone, veniturile sunt reduse, iar achiziționarea unor echipamente moderne nu reprezintă o opțiune imediat accesibilă. Din acest motiv, măsurile vor trebui completate cu programe de sprijin. Autoritățile analizează variante pentru subvenții destinate modernizării instalațiilor, iar programele existente, inclusiv cele dedicate eficienței energetice, ar putea fi extinse. Implicarea comunităților locale este esențială pentru a identifica nevoile reale.
Extinderea rețelei de gaze implică, la rândul său, provocări importante. Construirea de noi magistrale necesită studii, avize, investiții și termene îndelungate. Unele localități sunt dificil de conectat din motive tehnice sau geografice. Chiar și așa, autoritățile au anunțat că infrastructura de gaz va deveni o prioritate în următorii ani, iar companiile de stat sunt încurajate să accelereze proiectele, astfel încât până la finalul perioadei de tranziție un număr cât mai mare de gospodării să fie racordate.
Recomandările europene urmăresc și diminuarea poluării, deoarece arderea lemnului în sobe vechi generează emisii semnificative. Numeroase gospodării utilizează instalații care nu respectă standardele moderne, iar în orașe, nivelul de poluare din sezonul rece este agravat de sobele pe lemne din zonele periferice. În mediul rural, fumul rezultat afectează calitatea aerului. Uniunea Europeană încurajează modernizarea sistemelor de încălzire pentru a reduce aceste efecte.
România trebuie să respecte jaloanele stabilite prin PNRR, iar implementarea este monitorizată constant. Neîndeplinirea termenelor poate atrage pierderea finanțărilor, ceea ce pune presiune pe autorități să identifice soluții rapide, însă adaptate situației din teren. În multe sate, lemnele vor rămâne indispensabile pentru o perioadă îndelungată, motiv pentru care măsurile nu pot fi aplicate radical. Ministrul Budăi a reafirmat acest principiu, precizând că România va avansa în ritmul potrivit.
În perioada următoare, autoritățile vor purta discuții cu reprezentanții comunităților locale. Fiecare regiune are particularități proprii: unele localități pot adopta mai repede soluții alternative, în timp ce altele necesită investiții suplimentare. Programele de informare vor juca un rol important pentru ca populația să înțeleagă etapele tranziției și opțiunile disponibile. O comunicare clară poate reduce îngrijorările și poate preveni răspândirea informațiilor eronate.
Pe termen lung, România urmărește modernizarea integrală a sistemelor de încălzire, iar Uniunea Europeană sprijină statele membre prin programe de finanțare dedicate eficienței energetice și infrastructurii. Dacă aceste programe sunt aplicate corect, tranziția poate deveni o oportunitate pentru îmbunătățirea condițiilor de locuire și reducerea costurilor pentru populație. Deocamdată, obiectivul principal rămâne stabilirea unor etape clare și găsirea unui echilibru între cerințele europene și nevoile comunităților rurale.
Ministrul Muncii a dat asigurări că nicio familie nu va fi obligată să renunțe brusc la lemne. Măsurile vor fi introduse progressiv, iar în perioada de tranziție autoritățile vor lucra la extinderea rețelelor de gaz și la identificarea unor alternative viabile. Pentru milioane de persoane, aceste clarificări sunt esențiale, deoarece în multe gospodării lemnul rămâne singura resursă accesibilă. Tranziția către alte sisteme este un proces de durată, care reclamă investiții, planificare și timp.
România se află într-o etapă în care trebuie să armonizeze cerințele europene cu realitățile interne. În anii următori, discuțiile privind modernizarea sistemelor de încălzire vor continua, iar autoritățile vor trebui să mențină dialogul cu populația și să ofere sprijin în zonele vulnerabile. Dacă întregul proces este gestionat corect, tranziția poate fi realizată fără schimbări bruște și fără impact negativ asupra gospodăriilor care depind de lemn pentru a se încălzi.
⸻
Notă: Acest material are caracter informativ și prezintă în mod jurnalistic informații publice despre politicile energetice și măsurile aflate în discuție la nivel național și european.
Parteneri
