Pancreatita acuta este considerata a fi rezultatul “evadarii” enzimelor pancreatice activate din celulele acinare in tesuturile inconjuratoare.
Majoritatea cazurilor sunt legate de o afectiune a tractului biliar (un calcul migrat din tractul biliar, de obicei cu diametrul mai mic de 5mm) sau de ingestia masiva de alcool.
Mecanismul fiziopatogenic nu este cunoscut cu exactitate dar, pot fi implicate edemul sau obstructia ampulei Vater, care duc la reflux biliar in ductele pancreatice sau uneori poate fi vorba de lezarea directa a celulelor acinare.
Pe langa aceste cauze frecvente de pancreatita acuta exista numeroase alte cauze cum ar fi:
– hipercalcemie
– traumatisme abdominale
– hiperlipemiile (chilomicronemia, hipertrigliceridemia)
– medicamente (sulfonamide, diuretice tiazide)
– vasculite
– infectii virale (oreion)
– pancreatita postcolangiopancreatografie endoscopica retrograda (CPER) care apare la 5-10 % dintre pacientii care fac aceasta investigatie.
Pancreatita acută – Simptome
dureri abdominale severe localizate în epigastru, inferior de stern
durerea iradiază frecvent către spate şi rareori apare iniţial în abdomenul inferior
când pancreatita e produsă de calculii biliari, durerea debutează brusc şi atinge intensitatea maximă în câteva minute, apoi rămâne constantă şi severă, având caracter penetrant şi persistând timp de câteva zile
tusea, mişcările energice şi respiraţiile profunde accentuează durerea
majoritatea pacienţilor au stări de greaţă şi prezintă vărsături, uneori până când nu mai au ce să elimine din stomac
unele persoane care fac pancreatită în urma abuzului de alcool pot să nu dezvolte deloc simptome în afara durerii moderate, iar altele au stare generală foarte alterată, au aspectul de om bolnav, sunt transpirate şi au puls rapid (între 100 şi 140 de bătăi pe minut) şi slab, precum şi frecvenţă respiratorie crescută
iniţuial, temperatura corporală poate fi normală, însă creşte în decurs de câteva ore, ajungând între 37,7 şi 38,3 grade Celsius
presiunea sangiună poate fi crescută, însă are tendinţa să scadă atunci când persoana se ridică în picioare, producând leşinul pacientului
pe măsură ce pancreatita acută se agravează, pacienţii devin din ce în ce mai puţin conştienţi de mediul înconjurător, iar unii ajung aproape în stare de inconştienţă
ocazional, albul ochilor (sclera) capătă o coloraţie gălbuie
Investigatii radioimagistice si de laborator
Screeningul biologic evidentiaza, pe langa probe de inflamatie modificate, hemograma cu leucocitoza dar si amilaza si lipaza serica crescute. Testele hepatice pot fi modificate, in special in pancreatita biliara: pot aparea citoliza hepatica dar si colestaza.
Ecografia abdominala este extrem de utila pentru diagnosticul diferential si pentru cel etiologic, putandu-se vizualiza litiaza biliara, uneori litiaza coledociana, dar si modificarile de volum si de ecostructura (edem) ale pancreasului.
De asemenea, se pot aprecia prezenta sau absenta ascitei, precum si modificarile de ecostructura hepatica in cazul unei hepatopatii cronice etanolice. Ecografia uneori insa nu poate vizualiza pancreasul, din cauza ileusului dinamic si aerocoliei masive si nu este utila in aprecierea severitatii pancreatitei.
Ecoendoscopia este mai precisa, dar nu este disponibila decat in centre tertiare. In schimb, tomografia computerizata cu substanta de contrast poate oferi mult mai multe detalii despre extensia procesului inflamator si permite si gradarea severitatii pancreatitei, folosind scoruri diagnostice.
Aceste scoruri stratifica pacientii pentru a beneficia de tratamentul optim si pentru aprecierea prognosticului.
Pancreatita acută – Tratament
Tratamentul pancreatitei acute uşoare, în special la pacienţii cu crize recurent, constă de obicei în administrarea de analgezice pentru amelioarea durerii şi în ingestia de lichide simple.
În cazurile moderate sau severe de pancreatită este necesară spitalizarea. Toţi pacienţii trebuie să evite iniţial alimentele şi lichidele, deoarece acestea stimulează pancreasul să producă mai multe enzime.
Dacă simptomele, cum ar fi durerea sau starea de greaţă, dispar rapid şi nu apar complicaţii, se poate relua alimentaţia normală, însă alimentele sunt introduse printr-un tub direct în tubul digestiv.
Însă dacă simptomele nu se ameliorează sau dacă apar complicaţii, se administrează lichide intravenos pentru a preveni deshidratarea şi hipotensiunea arterială, care pot agrava pancreatita.
Persoanele cu pancreatită acută severă sunt internate de obicei în unitatea de terapie intensivă, unde semnele vitale (pulsul, presiunea arterială şi frevenţa respiratorie) şi producţia de urină pot fi monitorizate în mod continuu.
Se fac analize repetate pentru a se monitoriza concentraţiile diferitelor componente din sânge, cum ar fi hematocritul, glucoza, electroliţii, globulele albe, amilaza şi lipaza.
Se poate introduce un tub prin cavitatea nazală, care se avansează până în stomac, petnru extragerea aerului şi lichidului, în special dacă greaţa şi voma persistă şi ileusul gastrointestinal este prezent.
La persoanele la care presiunea sanguină scade sau care sunt în şoc, volumul sanguin este menţinut prin administrarea intravenoasă de lichide, iar funcţia cardiacă este monitorizată îndeaproape.
Unii pacienţi necesită administrarea de oxigen suplimentar, iar cei cu stare foarte gravă necesită ventilaţie asistată. Durerea severă se trateaază de obicei cu opioide.
Ocazional, este necesară intervenţia chirurgicală pentru a îndepărta ţesutul pancreatic necrozat sau infectat.
Când pancreatita este cauzată de litiaza biliară, trataemetnul depinde de severitatea bolii. Dacă este uşoară, extirparea vezicii biliare poate fi amânată până când simptomele se ameliorează.
Pancreatita severă produsă de calculii biliari se tratează prin colangiopanceratografie endoscopică retrogradă (ERCP) sau prin intervenţie chirurgicală.
Deşi peste 80% dintre pacienţi cu astfel de pancreatită elimină calculii biliari spontan, extragerea acestora prin ERCP este necesară de obicei la pacienţii a căror stare nu se ameliorează după primele 24 de ore de spitalizare.
Intervenţia chirurgicală constă în extirparea vezicii biliare şi curăţarea ductelor biliare.
La o persoană în vârstă având boli asociate, cum ar fi afectare cardiacă, endoscopia se foloseşte de obicei ca primă metodă, însă dacă nu se obţin rezultate este necesară intervenţia chirurgicală.
Profilaxie
La pacientii cu pancreatita acuta de cauza etanolica trebuie evitat strict consumul de bauturi alcoolice de orice fel. De asemenea, mesele bogate in grasimi pot precipita un nou atac de pancreatita.
Pacientii cu litiaza biliara, in special cei cu calculi mici, care pot migra usor, trebuie indrumati catre chirurgul generalist, pentru a efectua colecistectomia “la rece”, nu in puseu de colecistita acuta sau pancreatita acuta.