M-am oprit langa o banca din fata aeroportului si am privit din nou desenul. Patratul negru. Casa. Fereastra taiata. Deodata mi-am amintit. Cu doua saptamani inainte, Maria desenase aceeasi imagine pe un servetel la restaurant. Andrei ii smuclise hartia din mana si o aruncase imediat. Iar Bianca, sotia lui, ii spusese taios: “Deseneaza altceva.” Atunci … Read more

Ma numesc Andrei si, multa vreme, am crezut ca viata mea se reduce la facturi, drumuri lungi si usi inchise. Eram sofer de livrari intr-un oras mare, grabit si rece, unde oamenii iti deschideau usa doar cat sa-ti smulga pachetul din mana. Uneori nici nu se uitau la mine. “Lasa-l acolo” sau “grabeste-te, ca am … Read more

Nu patul. Nu lenjeria ei. Nu voiam sa ma transform intr-un om murdar. Fotografiam chitante, plicuri cu numele lui Radu, contractul de inchiriere pe care Alina il lasase intr-un sertar din bucatarie, tichetele lui de parcare, factura pentru vin comandat pentru doua persoane, transferurile din contul nostru comun: 2.900 de lei in fiecare luna. La … Read more

Am bagat hartia in geanta si am iesit fara sa spun nimic. Victoria m-a strigat de pe hol. “Unde pleci?” “La aer.” Nici macar nu m-am intors. In fata blocului am chemat un taxi si i-am dat adresa de pe chitanta. Pe drum, inima imi batea atat de tare incat simteam ca ma sufoc. Nu … Read more

Prima data cand Lucia mi-a batut la usa, m-am enervat. Nu pentru ca as fi fost o femeie rea, ci pentru ca, la saptezeci si doi de ani, iti iubesti linistea intr-un fel pe care tinerii nu-l inteleg. Imi beam cafeaua la masa din bucatarie, cu stirile pornite incet in sufragerie si cu fereastra intredeschisa, … Read more

Am ramas nemiscata cateva secunde, privind ecranul. Apoi telefonul a sunat. Mihai. L-am lasat sa sune. A sunat din nou. Si din nou. Dupa al patrulea apel, am inchis telefonul. Pentru prima data dupa multi ani, nu voiam sa-i aud vocea. Am traversat parcarea aeroportului fara sa stiu exact unde merg. In minte imi revenea … Read more

In salon mirosea a spirt, plastic cald si ceai dulce de spital, genul acela pe care copiii nu-l beau niciodata, dar adultii il pun mereu pe noptiera. Mara stetea pe o parte, mica sub patura alba, cu bratara de spital la incheietura. Cu o mana ma tinea de deget, cu cealalta strangea la piept ursuletul … Read more

Am refuzat de doua ori apelul nasei mele, cand m-a sunat soptind ca o taie burta de parca i se rupe o sfoara pe dinauntru. Prima data eram la serviciu. A doua oara spalam vasele si m-am gandit: “Iar incepe”. Fiul ei, Paul, ne invatase pe toti sa gandim asa. “Mama imbatraneste, are nevoie de … Read more