Spondiloza este cunoscuta sub si numele de osteoartrita spinala – o afectiune destul de intalnita, insa de obicei nu este grava, desi poate fi destul de dureroasa. Ca si in cazul multor alti termeni pentru descrierea problemelor spinale, spondiloza este mai mult un termen descriptiv decat un diagnostic clinic.
In mod literal, poate fi tradus a insemna atat durere, cat si degenerarea coloanei vertebrale, indiferent de ce cauzeaza durerea sau unde apare degenerarea.
Spondiloza este tot mai des intalnita. Simptomele sunt adesea raportate la varste cuprinse intre 20 si 50 de ani. Peste 80% dintre persoanele cu varsta peste 40 de ani prezinta spondiloza in studiile efectuate cu radiografii. Rata la care apare spondiloza este partial legata de predispozitia genetica, precum si de istoricul leziunilor.
Ce este spondiloza
Spondiloza este un fenomen de imbatranire. Odata cu varsta, oasele si ligamentele din coloana vertebrala uzata conduc la spurturi osoase (osteoartrita).
De asemenea, discurile intervertebrale se degenereaza si slabesc, ceea ce poate duce la hernii de disc si discuri bombate. Poate afecta orice regiune a coloanei vertebrale: zona cervicala (gatul), zona toracica (partea superioara, mijlocul spatelui), si zona lombara.
Majoritatea pacientilor cu spondiloza nu necesita interventii chirurgicale la nivelul coloanei vertebrale. Cu toate acestea, imbatranirea este un proces individual. Unii oameni vor simti efectele (mai ales durerea) coloanei imbatranite mai devreme, iar altii s-ar putea sa nu prezinte dureri la nivelul coloanei deloc.
Totul depinde de modul in care partile din coloana vertebrala se schimba, si daca aceste modificari afecteaza maduva spinarii sau nervii spinali.
Cauze
Degenerarea discurilor si aparitia osteofitelor: la adultii tineri si copii, discurile intervertebrale au un continut mai ridicat de apa. Pe masura inaintarii in varsta, acestea incep sa se usuce si sa devina mai friabile, intervenind colapsul la nivelul zonelor intervertebrale si micsorarea distantei dintre discurile intervertebrale.
Pe masura ce creste presiunea de la nivelul fatetelor articulatiilor, debuteaza degenerarea acestora si apar artritele. Cartilajul care le acopera si le protejeaza se uzeaza. In cazul in care cartilajul se uzeaza complet, poate avea loc chiar si frecarea directa a oaselor.
Pentru a reface cartilajul pierdut, are loc o proliferare anormala a tesutului osos (aparitia de osteofite). Osteofitele pot duce la marirea presiunii exercitate asupra nervilor spinali sau a maduvei spinarii, rezultand diverse complicatii.
Factorul major al aparitiei spondilozei cervicale este imbatranirea. Pana la varsta de 60 de ani, cei mai multi dintre oameni prezinta semne de spondiloza cervicala la radiografia cu raze X. Alti factori care pot predispune la dezvoltarea spondilozei cervicale sunt:
leziuni ale gatului – acestea pot sa creasca riscul aparitiei spondilozei cervicale
factori genetici – in unele familii pot exista predispozitii catre aceasta boala
excesul de greutate si lipsa exercitiilor fizice
ruptura sau alunecarea unui disc intervertebral
interventii chirurgicale anterioare la nivelul coloanei vertebrale
artrita severa
mici fracturi la nivelul coloanei vertebrale din cauza osteoporozei.
Simptome spondiloza cervicala
Unele cazuri de spondiloza cervicala nu sunt asociate cu nici un simptom, insă multe dintre ele includ:
Amorțeală și furnicături – în regiunea braţelor şi a cefei;
Slăbiciune – mușchii gâtului pot deveni mai slabi, provocând oboseală atunci când se stă în poziţii vicioase;
Durere – durere localizată la baza craniului, în ceafă, centura scapulară, umeri şi braţe. Mișcările rapide sau strănutul ar putea induce dureri;
Dificultăţi în mişcările capului – efectuarea mişcărilor bruşte;
Contractură la nivelul musculaturii paravertebrale superioare;
Oboseală musculară la nivelul braţelor.
Diagnostic spondiloza cervicala
Diagnosticarea spondilozei cervicale urmăreşte:
Anamneză – întrebări referitoare la: localizarea durerii, nivelul de iradiere (braţe, umăr, ceafă), accentuarea durerii la anumite mişcări/activităţi (flexie, rotaţie), etc.;
Examinare fizică – posturi anormale, curburile fiziologice ale coloanei diminuate sau accentuate în zona afectată, teste specifice, etc.;
Teste imagistice.
Spondiloza cervicala este o degenerare legată de vârstă şi apare, de obicei, după vârsta de 35-40 de ani.
În cazul spondilozei cervicale, discurile intervertebrale degenerate, pe de oparte presează nervii cranieni (durere, amorţeli-furnicături în mâini, contracturi musculare), pe de altă parte presează arterele craniene care trec printre vertebrele cervicale (hipoxie cervicală, dureri de cap, ameţeli, ţiuit în urechi, etc.).
Tratament
Tratamentul pentru spondiloza cervicala depinde de severitatea semnelor si a simptomelor. Scopul tratamentului este de a calma durerea, de a va ajuta in mentinerea activitatilor zilnice obisnuite si de prevenire a prejudiciului permanent al nervilor si a coloanei vertebrale.
1. Medicamente – Daca analgezicele fara prescriptie medicala nu ajuta, medicul va poate recomanda:
acetaminofen
miorelaxante
anticonvulsivante
antiinflamatoare
injectii cu steroizi
2. Terapie – Un terapeut va poate invata exercitii, pentru a ajuta la intinderea si consolidarea muschilor de la nivelul gatului si umerilor. Unele persoane cu spondiloza cervicala trebuie sa faca tractiuni pentru a mari spatiul in care se afla presate radacinile nervoase.
3. Chirurgie – In cazul in care tratamentele conventionale nu reusesc sau daca semnele si simptomele neurologice – cum ar fi slabiciunea bratelor sau a picioarelor – se agraveaza, este nevoie, probabil, de interventie chirurgicala, pentru a mari spatiul alocat pentru maduva si radacini nervoase.
Interventia chirurgicala poate implica eliminarea unui disc herniat sau osteofite ori indepartarea unei parti a unei vertebre.