Cum ne imbolnaveste stresul

Publicitate

Stresul este o reactie fireasca a organismului in fata unei schimbari si nu poate fi evitat in totalitate. In cantitati normale, stresul este util: ne determina sa reactionam (fight or flight) in fata unui pericol. Problemele apar atunci cand stresul devine constant, iar pauzele dintre episoadele stresante dispar complet.

La originea stresului se afla cauze externe si interne.

Cauze

Stresul poate aparea ca urmare a urmatoarelor situatii:

1. Experiente traumatizante

2. Evenimente stresante (experientele negative cum ar fi moartea unei persoane apropiate, problemele sexuale, necazurile zilnice, zgomotul, lipsa spatiului vital si/sau a spatiului personal, dar si experientele favorabile, ca de exemplu promovarea pe un post mai bun si mai bine platit)

3. Conflictele intrapersonale (conflicte de tipul evitare-evitare, atractie-atractie, atractie-evitare, dubla atractie-evitare)

4. Graba (multe persoane devin stresate atunci cand trebuie sa lucreze in urgenta sau cu termene limita)

5. Nesiguranta

6. Lipsa de control asupra evenimentelor (inhibitia actiunii)

7. Competitia exacerbata

8. Ambitia dupa putere

9. Dorinta de aduna cat mai multe bunuri materiale

10. Culpabilizarea (parintii care se simt vinovati pentru handicapul copilului lor; copiii care se simt vinovati pentru divortul parintilor, supravietuitorii unor tragedii sau accidente care se simt vinovati de moartea celorlalti, sotul care se simte vinovat pentru ca isi inseala sotia etc)

11. Perfectionismul (pentru multe persoane greselile sunt o sursa de regret si stres, spre deosebire de altele care vad in fiecare greseala o ocazie de a progresa).

Efectele stresului cronic pe termen lung asupra sanatatii sunt multiple si deloc neglijabile. Si asta deoarece stresul afecteaza trupul din cap pana-n picioare, generand dureri de cap, probleme digestive, hipertensiune arteriala, insomnii, probleme dermatologice, obezitate, depresie s.a.

Totodata, scapat de sub control, stresul poate inrautati afectiuni preexistente. Este esential, prin urmare, sa gasiti metodele potrivite, apeland chiar la ajutor specializat, pentru a gestiona eficient stresul si a evita cumulul de efecte negative asupra sanatatii.

Pofte alimentare

O serie de studii au corelat cortizolul, hormon secretat din abundenta in momentele de stres, de pofta de alimente grase si dulci. Explicatia?

Expertii sunt de parere ca acest hormon se leaga de receptorii cerebrali responsabili de controlul aportului alimentar. Iar efectul este cu atat mai pronuntat, pare-se, cu cat greutatea corporala este mai mare.

Acumulare de tesut adipos

Cresterea in greutate, o alta consecinta nedorita a stresului, este generata nu doar de alimentatia haotica, ci si de efectul cortizolului asupra depozitelor adipoase.

Mai concret, s-ar parea ca acest hormon mareste cantitatea de tesut adipos care se acumuleaza in organism. In plus, creste dimensiunea celulelor adipoase. Si mai periculos este insa faptul ca acest fenomen afecteaza intr-o masura considerabila grasimea abdominala, cel mai periculos tip pentru sanatate.

Atac de cord

Publicitate

Corelatia exacta intre stres si atacul de cord nu a fost inca elucidata. Tot mai multe dovezi sugereaza insa ca stresul are un impact covarsitor asupra sanatatii inimii, crescand considerabil riscul unui asemenea eveniment.

Un studiu realizat asupra a 200.000 de angajati europeni a dezvaluit ca persoanele cu joburi stresante au un risc cu 23% mai mare de a suferi un atac de cord decat cele care nu se confrunta cu stres la locul de munca.

Nivel glicemic crescut

In momentele de stres, se activeaza raspunsul „lupta sau fugi”, caz in care bataile inimii si respiratia se accelereaza, stomacul se face ghem, iar nivelul glicemic creste. Aceasta situatie este periculoasa in special pentru persoanele care sufera deja de diabet zaharat sau se afla in etapa de prediabet, avand toleranta la glucoza alterata.

Tulburari digestive

Arsuri, crampe, diaree, toate sunt probleme digestive care pot aparea in perioadele de stres. Mai problematic este ca tulburari precum sindromul colonului iritabil, boala celiaca si ulcerul, desi nu sunt declansate, de fapt, de stres, sunt agravate de expunerea prelungita la acesta.

Probleme dermatologice

Acneea pare sa fie agravata de stres, la femei principalii „vinovati” fiind hormonii androgeni (masculini) al caror nivel creste in perioadele solicitante.

Insa tot stresul poate genera si alte probleme dermatologice, de la eczeme la rozacee, psoriazis, alopecie (caderea parului), vitiligo, tricotilomanie (smulgerea incontrolabila a parului) s.a. Asadar, este dezvaluita o corelatie fina, dar sigura, intre problemele pielii si psihic.

Recomandari

Pentru a iesi din situatiile de stres si a ne situa pe o pozitie de echilibru, fara a renunta la ocaziile de progres sau imbunatatire a calitatii vietii noastre, este important sa ne intrebam daca:

1. Se merita sa pierdem pacea personala si familiala pentru a dobandi mai multe bunuri materiale sau pentru a demonstra celorlalti ca ne-am realizat cu succes din punct de vedere social si profesional?

2. Putem repara situatia sau le putem fi mai de ajutor celorlalti daca dam vina pe noi pentru ceea ce s-a intamplat sau felul cum traiesc ceilalti?

3. Este chiar atat de important sa fiu cel mai bun, sa castig de fiecare data sau sa fiu primul in toate?

4. Ce anume ma nelinisteste cand am de finalizat un proiect pana la o anumita data limita? Ce mi s-ar putea intampla daca nu-l voi termina la timp? Cum as putea obtine o prelungire a termenului si, daca acest lucru nu este posibil, cum altfel as putea face pentru a-l finaliza la timp? La cine as putea apela ca sa ma ajute?

5. Ce mi s-ar putea intampla daca as face aceasta alegere? Dar daca as indrazni sa intreb pentru a verifica daca temerile si indoielile mele sunt justificate in situatia actuala?

Clement Stone scrie ca „intre oameni nu exista mari diferente, dar tocmai aceste mici diferente ii fac atat de diferiti. Micile diferente constau in comportament. Marile diferente constau in felul de a fi, pozitiv sau negativ.”

Cand schimbarea mediului nu este posibila, schimbarea atitudinii personale fata de agentii stresori si evenimentele stresante reprezinta asadar solutia cea mai la indemana pentru reducerea nivelului de stres, deoarece stresul este reactia noastra interna la actiunea factorilor stresori externi sau fata de sentimentele noastre de neliniste si neputinta.

Publicitate