Hipertensiunea pulmonara apare atunci cand tensiunea de la nivelul arterelor pulmonare creste peste normal. Aceste artere transporta sangele de la inima la plamani in scopul cresterii concentratiei de oxigen.
Printre simptomele hipertensiunii pulmonare se enumera: respiratia greoaie si scurta (dispnee) in timpul activitatilor de rutina (chiar si in cazul in care urcati doua trepte, de exemplu), oboseala, dureri toracice, batai accentuate ale inimii. Cand boala se agraveaza, manifestarile sale pot limita orice activitate fizica.
Cavitatea dreapta, inferioara a inimii, ventriculul drept, pompeaza sange catre arterele pulmonare. Apoi, sangele circula spre plamani unde este imbogatit cu oxigen care va fi pompat in restul corpului.
Exista trei situatii care pot afecta arterele pulmonare si pot cauza hipertensiunea arteriala:
– ingustarea peretilor arteriali;
– rigiditatea peretilor arteriali, ereditara sau dobandita ca urmare a unei multiplicari excesive de celule;
– formarea de cheaguri de sange in artere.
Aceste modificari pun in dificultate functia inimii prin care aceasta impinge sangele prin artere si spre plamani. Astfel, presiunea din artera pulmonara creste, iar inima este suprasolicitata, ventriculul drept se deformeaza si se slabeste.
Ca atare, inima poate ajunge in imposibilitatea de a pompa suficient sange catre plamani. Acest lucru cauzeaza insuficienta cardiaca (cea mai des intalnita cauza de deces la persoanele diagnosticate cu hipertensiune pulmonara).
Tipurile bolii sunt grupate in functie de cauze. In toate cazurile, tensiunea medie de la nivelul arterei pulmonare depaseste 25mmHg in repaus sau 30 mgHg in timpul activitatii fizice. In mod normal, tensiunea arteriala normala este de aproximativ 15 mmHg in repaus (mmHg – este o unitate de masura care se refera la unitatile de mercur folosite pentru evaluarea tensiunii arteriale).
De obicei, anumite boli sau conditii, cum ar fi bolile cardiace si pulmonare sau cheagurile de sange ar putea fi motivele hipertensiunii pulmonare. La unii oameni acestea pot fi mostenite, la altii pot fi consecintele altor boli, dar in multe dintre situatii cauzele nu sunt cunoscute.
Simptome
Semnele si simptomele hipertensiunii arteriale pulmonare pot include:
– Scurtarea respiratiei in timpul activitatilor de rutina (dispnee);
– Oboseala;
– Dureri toracice;
– Batai accelerate ale inimii (puls accelerat).
Pe masura ce se agraveaza hipertensiunea pulmonara, activitatile fizice devin mai dificile. In acest stadiu manifestarile ar putea fi:
– senzatie de ameteala, in mod special in timpul activitatilor fizice;
– lesin (sincopa);
– umflarea picioarelor si a gleznelor (edeme);
– cianoza: colorarea in albastru a buzelor si chiar a pielii.
Din ce cauza apare hipertensiunea pulmonara?
Uneori, cauza hipertensiunii pulmonare nu poate fi identificata, iar in acest caz este denumita hipertensiune pulmonara idiopatica. Factorii genetici pot juca un rol important in aparitia acesteia.
In restul cazurilor, exista o afectiune de baza care duce la hipertensiune pulmonara. Acestea includ:
Insuficienta cardiaca congestiva
Infectia cu HIV
Consumul de droguri
Bolile hepatice (ciroza)
Bolile autoimune (lupus, artrita reumatoida)
Defectele congenitale
Bolile pulmonare cronice (emfizem, bronsita cronica, fibroza pulmonara)
Apneea de somn
Complicatii
Hipertensiunea pulmonara poate duce la o serie de complicatii, inclusiv:
– insuficienta cardiaca a ventricolului drept (cord pulmonar) – Ventricolul drept se largeste si pompeaza sangele mult mai greu decat in mod normal, prin arterele pulmonare blocate sau ingustate.
Intr-o prima faza, inima va incerca sa compenseze prin ingrosarea peretilor sai si prin extinderea camerei ventricolului drept pentru a mari debitul de sange pe care il poate retine. Totusi aceste modificari vor functiona doar temporar.
– cheaguri de sange – coagularea are rolul de a opri sangerarea din urma unei leziuni. Uneori se formeaza cheaguri de sange in locuri unde acestea nu sunt necesare. Un numar de cheaguri mai mici sau mai mari se pot desprinde si pot ajunge la plamani, ducand la declansarea unei forme de hipertensiune arteriala reversibila in timp, cu tratament.
Prezenta hipertensiunii arteriale creste probabilitatea dezvoltarii de cheaguri in arterele mici ale plamanilor, fapt periculos mai ales daca vasele de sange sunt deja subtiate sau chiar blocate.
– aritmie – bataile neregulate ale inimii caracteristice cavitatilor superioare sau inferioare ale inimii sunt complicatii ale hipertensiunii arteriale. Acestea pot duce la palpitatii, ameteala sau lesin. In anumite cazuri acestea pot fi fatale.
– sangerari – hipertensiunea pulmonara poate declansa hemoragii pulmonare si chiar tuse cu sange (hemoptizie). Aceasta ar putea fi o alta complicatie fatala.
Toate tipurile de hipertensiune arteriala pulmonara
Pot fi folosite mai multe tratamente pentru toate tipurile de hipertensiune arteriala.
Acestea includ:
– diuretice – care ajuta la eliminarea lichidului acumulat in corp, cel care determina aparitia edemelor, umflarea gleznelor si picioarelor.
– anticoagulante – medicamente care previn formarea cheagurilor de sange sau marirea acestora.
– digoxina – mentine functionarea inimii in parametrii optimi. Prin intermediul acestui medicament, ritmul cardiac va fi controlat atunci cand apar batai anormale ale inimii, fibrilatie atriala sau flutter atrial.
– terapia cu oxigen – ridica nivelul de oxigen din sange.
– activitatea fizica – exercitiile fizice regulate pot contribui la imbunatatirea starii generale de sanatate, la mentinerea capacitatii unui individ de a fi activ. Medicul va poate ajuta sa va creati un plan de exercitiu, care va fi sigur pentru dvs.
Si in momentul de fata sunt in curs de desfasurare cercetari privind noi tratamente pentru hipertensiunea arteriala. Acestea pot oferi noi sperante pentru viitor. Discutati cu medicul specialist daca ar trebui sa luati in considerare participarea la studii clinice.