Ce semnale transmit mirosurile corpului – Bolile care se pot „mirosi”
Mirosurile pe care le emană corpul, fie ele puternice și înțepătoare sau delicate și speciale, pot oferi indicii importante despre starea noastră de sănătate. Este esențial să nu ignorăm niciun miros ciudat care provine de la corp, deoarece acesta poate fi un semn al unei afecțiuni medicale.
Transpirația unei persoane sănătoase și curate nu are miros propriu. Mirosul apare ca urmare a interacțiunii dintre transpirație și bacteriile de pe suprafața pielii, producând un iz specific fiecărei persoane. Aceasta explică de ce anumite zone ale corpului – axilele, picioarele, regiunea inghinală sau pliurile de sub sâni la femei – au miros mai intens și necesită o îngrijire specială.
Atunci când, în ciuda igienei corporale și orale corecte, apar mirosuri neobișnuite, este indicat să consultăm un medic. Uneori, mirosurile pot fi influențate de tratamente medicale sau alimentație. De exemplu, anumite medicamente pentru tratamentul cancerului sau antibioticele pot modifica mirosul natural al pielii, iar consumul de ceapă sau usturoi poate produce un iz neplăcut al transpirației.
De regulă, mirosurile neplăcute se emană prin piele, prin glandele sudoripare și prin gură. Factori suplimentari precum încălțămintea sau hainele din materiale sintetice, care împiedică evaporarea transpirației, sau părul corporal abundent, care reține transpirația și bacteriile, pot accentua aceste mirosuri.
Mirosurile specifice și semnificațiile lor medicale
Dacă mirosul diferă de cel obișnuit al transpirației, acesta poate indica o afecțiune medicală. De exemplu, diabeticii emană un miros specific de acetonă, iar persoanele cu afecțiuni hepatice pot avea un miros de amoniac.
Transpirația cu miros neplăcut și bolile endocrine
La femei, disfuncțiile endocrine pot cauza transpirație excesivă și miros neplăcut. Hipertiroidia, sindromul ovarului polichistic, tumorile ovariene și disfuncțiile glandelor suprarenale se pot manifesta astfel. În plus, bărbații cu un surplus de testosteron și femeile cu exces de hormoni masculini, precum și persoanele cu dereglări ale hipofizei, pot avea transpirație intens mirositoare.
Afecțiuni cu miros specific
• Diabet: Mirosul de mere stricate sau acetonă indică prezența corpurilor cetonici toxici, rezultatul metabolizării proteinelor și grăsimilor în glucoză. Aceștia se elimină prin urină și respirație și pot provoca, în cazuri severe, coma diabetică.
• Nedigerarea alimentelor: Mirosul de pește poate indica probleme digestive, lipsa anumitor enzime sau efecte secundare ale pilulelor contraceptive.
• Leucinoză: Boală ereditară care determină tulburări de metabolizare a acizilor și se manifestă prin mișcări anormale ale corpului și globilor oculari, alterarea conștienței până la comă și întârziere mintală. Urina are miros de sirop de arțar.
• Ciroză: Persoanele afectate prezintă miros de amoniac, cunoscut ca foetor hepatic.
• Uremie: Respirația cu miros de urină semnalează niveluri crescute de uree în sânge.
• Insuficiență hepatică: Mirosul asociat este de sânge stricat sau de ridichi de pământ.
• Intoxicație cu fosfor: Corpul emană un miros de usturoi.
• Alcoolism: Mirosul caracteristic este puternic, înțepător și sufocant, cu note de mere verzi și aldehidice.
• Probleme la stomac: În caz de ocluzie intestinală, supurații pulmonare sau paraziți intestinali, respirația poate avea miros de materii fecale.
Observarea atentă a mirosurilor emanate de corp poate oferi indicii valoroase asupra stării de sănătate și poate ajuta la identificarea timpurie a unor boli. Consultarea unui medic este recomandată atunci când apar mirosuri neobișnuite persistente, pentru a preveni complicațiile și a primi tratamentul adecvat.
Parteneri
