O inițiativă legislativă de anvergură, susținută de un spectru politic larg care include PNL, USR, PSD și grupul minorităților, promite să revoluționeze modul în care identitatea personală este gestionată după desfacerea căsătoriei. Proiectul, care a primit deja votul favorabil al Senatului și se află acum pe masa decizională a Camerei Deputaților, vizează eliminarea unei bariere birocratice și emoționale care a generat, de-a lungul deceniilor, nenumărate conflicte în sălile de judecată: obligativitatea consimțământului fostului partener pentru păstrarea numelui.
Această modificare nu este doar o simplă ajustare administrativă, ci o recunoaștere a faptului că numele de familie devine, în timp, un pilon central al identității sociale și profesionale. Într-o societate modernă, forțarea unei persoane să își schimbe numele împotriva voinței sale, la finalul unei căsnicii, este privită tot mai des ca o formă de presiune nejustificată.
Adio negocierilor pe nume: „Identitatea nu se rescrie”
Esența acestei noi reglementări constă în independența decizională a fiecărui fost soț. Până în prezent, păstrarea numelui dobândit prin căsătorie depindea, în lipsa unei înțelegeri amiabile, de decizia magistratului, care trebuia să evalueze „motive temeinice”. Această stare de fapt transforma adesea numele într-o monedă de schimb în timpul divorțului, fiind folosit ca instrument de negociere pentru alte aspecte, precum custodia copiilor sau partajul.
Logica noii legi este simplă: dacă ai purtat un nume timp de 10, 20 sau 30 de ani, acesta îți aparține de drept. Numele este prezent pe diplome, în contracte de muncă, pe publicații științifice sau în brandingul personal al unor profesioniști liberali. Schimbarea forțată a acestuia ar însemna, practic, o ștergere a istoricului profesional, obligând persoana să o ia de la capăt în construirea unei reputații publice.
Ce se schimbă concret în procesul de divorț
Dacă proiectul va fi promulgat în forma actuală, regulile jocului se simplifică radical în favoarea celui care dorește să își mențină numele de familie din timpul căsătoriei. Principalele avantaje ale propunerii sunt:
Eliminarea dreptului de veto: Fostul partener nu mai poate bloca, prin refuzul său, păstrarea numelui de către celălalt soț.
Continuitatea profesională: Experții, artiștii și antreprenorii nu mai riscă să își piardă „marca” sub care au activat ani la rând.
Stabilitatea pentru copii: Pentru părinții care au copii minori, menținerea aceluiași nume de familie cu aceștia asigură o coerență necesară în relația cu școlile, spitalele și autoritățile de frontieră.
Debirocratizarea tranziției: Menținerea numelui înseamnă că nu mai este necesară schimbarea întregului set de acte (permis de conducere, pașaport, acte de proprietate, carduri bancare), reducând semnificativ stresul administrativ de după divorț.
Este important de subliniat că legea nu impune păstrarea numelui. Libertatea de a reveni la numele de domnișoară sau la cel anterior căsătoriei rămâne neatinsă pentru cei care consideră că acest pas este necesar pentru un nou început.
Impactul asupra sistemului judiciar și social
Prin această mișcare, România se aliniază unor principii moderne de drept care consideră numele ca făcând parte din sfera intimă a vieții private și a identității individuale, protejate de convențiile internaționale. Instanțele vor fi eliberate de procese lungi și costisitoare în care se dezbăteau „motivele temeinice” pentru păstrarea numelui, permițând magistraților să se concentreze pe aspectele cu adevărat sensibile ale unui divorț, precum interesul superior al minorului.
De asemenea, măsura vine în întâmpinarea unei realități sociale în care carierele sunt construite pe parcursul a zeci de ani, iar identitatea digitală și publică a unei persoane este strâns legată de numele sub care a fost cunoscută în perioada activă.
Calendarul legislativ: Când intră în vigoare noile reguli
Deși Senatul a dat undă verde proiectului, acesta trebuie să treacă acum de votul final în Camera Deputaților. Interesul public este unul masiv, având în vedere numărul mare de divorțuri înregistrate anual și dificultățile semnalate de cetățeni în gestionarea perioadei de după separare.
Dacă deputații vor vota favorabil, legea va fi trimisă spre promulgare Președintelui României, urmând ca, după publicarea în Monitorul Oficial, noile dispoziții ale Codului Civil să devină realitate pentru toți cei care trec prin procedura divorțului.
Politic → Această publicație își exercită misiunea informativă cu deplină independență editorială, fără nicio afiliere politică sau partizană, oferind o perspectivă obiectivă asupra proceselor legislative naționale.