BNR avertizează asupra unor riscuri financiare în 2026. Ce trebuie să știe românii cu bani în bănci
Banca Națională a României (BNR) a publicat o evaluare privind riscurile sistemice pentru anul 2026, atrăgând atenția că economia României se confruntă cu o serie de vulnerabilități care pot influența stabilitatea financiară, costurile creditelor și comportamentul investițional.
Avertismentul nu indică o criză financiară iminentă, însă semnalează o zonă de risc crescut, în care acumularea mai multor factori negativi poate genera presiuni asupra populației și mediului economic.
Principalele riscuri identificate pentru 2026
În urma consultărilor cu cele mai importante instituții bancare din România, BNR a evidențiat mai multe riscuri relevante pentru anul viitor:
• Dezechilibre macroeconomice interne, în special deficitul bugetar și cel de cont curent;
• Creșterea costurilor de finanțare, ca urmare a dobânzilor ridicate și a presiunilor inflaționiste;
• Majorarea creditelor neperformante, în contextul dificultăților întâmpinate de firme și debitori;
• Incertitudine legislativă și fiscală, care poate afecta deciziile de investiții;
• Scăderea încrederii investitorilor, interni și externi;
• Atacuri cibernetice și fraude bancare, tot mai frecvente pe fondul digitalizării accelerate.
BNR subliniază că aceste riscuri nu acționează izolat, ci se pot amplifica reciproc, dacă nu sunt gestionate corespunzător.
Ce înseamnă aceste riscuri pentru români
Pentru populație, un astfel de context economic poate avea mai multe efecte indirecte:
• dobânzi mai ridicate la credite;
• condiții mai stricte de acordare a împrumuturilor;
• randamente mai mici pentru economii;
• presiuni suplimentare asupra puterii de cumpărare;
• posibile ajustări ale comisioanelor și produselor bancare.
BNR avertizează că, dacă statul nu reușește să stabilizeze finanțele publice, pot apărea efecte în lanț, inclusiv inflație persistentă sau majorări de taxe.
Crește riscul de fraudă online
Un alt semnal important tras de BNR vizează fraudele digitale. Băncile raportează o creștere a tentativelor de phishing, conturi compromise, aplicații bancare false și apeluri înșelătoare.
Clienții sunt îndemnați să fie prudenți în relația cu mediul online, să verifice sursele mesajelor primite și să nu furnizeze date personale sau bancare prin linkuri sau apeluri suspecte.
Clarificare importantă: document fals în circulație
BNR a atras atenția și asupra unui document fals care circulă în spațiul online, intitulat „Pericol crescut privind siguranța juridică – Procură cu autoritate totală”, datat 4 februarie 2026.
Instituția precizează clar că nu a emis, semnat sau aprobat un astfel de document, iar folosirea siglei și a numelor unor oficiali BNR a fost făcută fără acord, cu scopul de a induce publicul în eroare.
Vulnerabilități vechi, presiuni noi
BNR menționează și o problemă structurală recurentă în economia românească: blocajul financiar între firme, manifestat prin întârzieri la plată și lanțuri de datorii. Acest fenomen poate afecta stabilitatea companiilor și capacitatea lor de a rambursa creditele.
De asemenea, sunt monitorizate atent:
• evoluția dobânzilor;
• presiunea pe debitori;
• riscul de insolvențe;
• dependența statului de finanțarea internă.
Concluzie
România nu se află într-o criză financiară, dar nici într-o zonă de confort economic, avertizează BNR. Anul 2026 se anunță unul care necesită prudență, atât din partea autorităților, cât și a cetățenilor.
Pentru românii care au economii sau credite, informarea corectă, prudența și adaptarea la schimbările din sistemul financiar vor fi esențiale în perioada următoare.