Când vine vorba despre cele mai mari orașe din România, numele care ne vin automat în minte sunt București, Cluj-Napoca sau Timișoara. Aceste metropole sunt cunoscute pentru dezvoltarea economică rapidă, infrastructura extinsă și populația numeroasă. Totuși, perspectiva se schimbă atunci când analizăm dimensiunea teritorială a orașelor, nu numărul locuitorilor.
În această privință, harta orașelor mari se schimbă complet. Orașele cunoscute dispar din prim-plan, iar pe primul loc apare o localitate mai puțin cunoscută, cu o populație redusă, dar cu o suprafață administrativă impresionantă.
Este vorba despre Broșteni, un oraș montan situat în județul Suceava, în nordul României. Deși are puțin peste 6.000 de locuitori, Broșteni se întinde pe 594,66 kilometri pătrați, depășind de peste două ori suprafața Bucureștiului, care măsoară 240 km². Această întindere se explică prin faptul că orașul include dealuri, văi, păduri și sate dispersate.
Broșteni a fost declarat oraș oficial în anul 2004, prin Legea nr. 83, alături de alte localități rurale care au primit același statut în acel val de reconfigurări administrative, conform FANATIK. Secretul întinderii sale constă în includerea mai multor sate și cătune pe teritoriul său: Holda, Frasin, Dârmoxa, Cotârgași, Neagra și altele. Deși nu se poate compara urbanistic cu marile centre, Broșteni deține un teritoriu vast, majoritar montan, cu zone greu accesibile, dar cu peisaje naturale spectaculoase.
Orașul reprezintă o combinație între mediul urban și rural, cu o densitate a populației extrem de redusă. Este o așezare liniștită, departe de agitația marilor orașe, dar cu o poziționare geografică care îl face unic în România.
Pe locul al doilea în topul celor mai întinse orașe se află Vișeu de Sus, în județul Maramureș, cu o suprafață de 443,06 km². Orașul este cunoscut pentru Mocăniță, trenul cu abur care atrage anual mii de turiști, și, la fel ca Broșteni, se bucură de un teritoriu vast și peisaje montane spectaculoase.
Locul trei este ocupat de Săcele, din județul Brașov, cu 320 km², urmat de Petrila (Hunedoara) – 308,68 km², Tismana (Gorj) – 307,79 km², Cisnădie (Sibiu) – 277,13 km², Brașov – 267,32 km², Ciacova (Timiș) – 252,76 km² și Uricani (Hunedoara) – 251,41 km².
Astfel, topul orașelor după suprafață scoate în evidență localități mai puțin cunoscute, dar cu teritorii vaste, în mare parte datorită reliefului și organizării administrative.
Dacă ne raportăm însă la populație, clasamentul se schimbă semnificativ. București rămâne lider absolut, cu aproximativ 1,9 milioane de locuitori, conform datelor din 2019. Urmează Cluj-Napoca, care a depășit 286.000 de locuitori și continuă să crească rapid. Clujul a devenit un important centru economic, universitar și tehnologic, însă suprafața sa nu se compară cu cea a orașelor din fruntea clasamentului geografic.
Timișoara, Iași, Constanța și Craiova completează topul orașelor mari după numărul de locuitori, însă niciunul nu se apropie de recordul stabilit de Broșteni în ceea ce privește suprafața.
Cazul Broșteni arată clar că percepția despre „mărimea” unui oraș poate fi înșelătoare. Deși la prima vedere cele mai mari orașe par a fi cele mai populate sau dezvoltate, realitatea este mult mai nuanțată. Suprafața unui oraș nu indică neapărat densitatea urbană sau importanța economică, ci reflectă mai degrabă contextul geografic și istoric în care s-a format.
Parteneri
