Doi bătrâni au demonstrat că nu este nevoie de suprafețe întinse pentru a cultiva legume sănătoase și gustoase. Folosind principiile permaculturii, au transformat o curte modestă într-o grădină productivă, plină de roade.
Permacultura reprezintă o abordare ecologică a agriculturii și grădinăritului care imită modelele și procesele naturale pentru a crea sisteme sustenabile și productive. Acest sistem aduce multiple beneficii pentru grădinari, indiferent de spațiul disponibil.
Printre avantajele permaculturii se numără ușurința în întreținere, fără a fi necesară săparea constantă a solului și cu o prezență redusă a buruienilor. În plus, consumul de apă este mai mic, deoarece solul bogat în materie organică reține umezeala mai eficient.
Conceptul de Permacultură și Beneficiile Sale
Permacultura este o metodă sustenabilă de agricultură care imită procesele naturale pentru a crea un ecosistem echilibrat. Printre beneficiile principale se regăsesc creșterea randamentului pe suprafețe mici, conservarea apei, îmbunătățirea solului și reducerea muncii fizice prin metode inteligente de plantare.
Cum au Aplicat Permacultura?
Cultivarea în Lăzi de Lemn
Pentru a economisi spațiu și a îmbunătăți drenajul solului, cei doi bătrâni au construit lăzi de lemn umplute cu pământ fertil. Această metodă ajută la menținerea umidității, previne uscarea rapidă a solului, împiedică răspândirea buruienilor și permite un control mai bun asupra nutrienților.
Asocierea și Rotirea Culturilor
Prin combinarea inteligentă a plantelor, Dumitru și Elena au reușit să reducă atacurile dăunătorilor și să îmbunătățească fertilitatea solului. De exemplu, au plantat roșii alături de busuioc pentru a respinge insectele și au alternat culturi de salată cu morcovi, pentru o folosire optimă a solului.
Utilizarea Compostului Natural
În locul îngrășămintelor chimice, au folosit compost produs din resturi organice, asigurând astfel un sol bogat în nutrienți.
Construirea Lăzilor de Cultivare
Lăzile pentru permacultură pot fi construite din lemn, cărămizi sau alte materiale rezistente. Dumitru a optat pentru scânduri de brad tratate cu ulei de in, pentru protecție. Dimensiunile ideale ale acestora sunt: lățime de aproximativ un metru, pentru a permite accesul facil la plante fără a călca pe sol, lungime de 2–3 metri, în funcție de spațiu, și o adâncime de 40–60 cm. Baza este formată din resturi de bucătărie și gunoi de grajd bine descompus, iar stratul superior conține un amestec de compost fin și pământ de grădină.
Alegerea și Combinarea Legumelor
Un element esențial al permaculturii este asocierea plantelor. Dumitru și Elena aplică principiile de „companion planting” pentru a maximiza producția și a reduce prezența dăunătorilor.
Printre combinațiile reușite utilizate se numără: roșii cu busuioc și morcovi – busuiocul îmbunătățește gustul roșiilor și ține insectele la distanță, iar morcovii se dezvoltă bine la umbra acestora; castraveți cu mărar și fasole – mărarul atrage insecte benefice, iar fasolea adaugă azot în sol; salată cu ridichi și ceapă verde – ridichile cresc rapid și protejează rădăcinile salatei; cartofi cu fasole și gălbenele – gălbenelele țin la distanță dăunătorii cartofilor.
Rotirea Culturilor
Pentru a menține fertilitatea solului și a preveni bolile, bunicii rotesc culturile în fiecare sezon. Un exemplu simplu de rotație include: în anul 1 se cultivă roșii, ardei și vinete; în anul 2 – fasole, mazăre și dovlecei; iar în anul 3 – rădăcinoase precum morcovi, sfeclă și păstârnac.
Îngrijirea Plantelor și Menținerea Sănătății Solului
Pentru a reduce munca fizică și a menține solul sănătos, Dumitru și Elena folosesc diverse tehnici, precum mulcirea – acoperirea solului cu paie sau frunze uscate pentru a menține umiditatea și a preveni apariția buruienilor; compostarea continuă – adăugarea regulată de compost în stratul superior; și irigarea eficientă – prin sistem de picurare, care reduce consumul de apă.
Rezultatele Muncii Lor
În doar câțiva ani, Dumitru și Elena au transformat o mică curte într-o grădină extrem de productivă, obținând legume gustoase fără a depune un efort extenuant. Producția lor este suficientă pentru consum propriu, dar și pentru a oferi surplusul familiei și prietenilor.
Această metodă poate fi aplicată de oricine, indiferent de vârstă sau de spațiul disponibil. Grădinăritul în lăzi cu compost este o soluție sustenabilă, ușor de întreținut și foarte eficientă. Cei aflați la început de drum pot urma exemplul bunicilor Dumitru și Elena și pot începe o grădină în lăzi ridicate, bucurându-se de legume proaspete și sănătoase, fără un efort considerabil.
Grădina cu Policultură
Policultura este un concept fundamental în permacultură. Aceasta presupune cultivarea mai multor specii de plante într-un spațiu comun, sporind astfel biodiversitatea și sănătatea solului. Un exemplu practic poate fi aplicat primăvara devreme.
În interior, cu aproximativ două săptămâni înainte de ultimul îngheț, se seamănă varză pentru a fi transplantată după o lună. Se aleg soiuri timpurii și târzii, pentru o recoltă extinsă. În prima săptămână după ultimul îngheț, se seamănă ridichi, mărar, păstârnac, gălbenele și salată, toate în aceeași zonă pentru a crea un amestec divers. Acestea se acoperă cu un strat subțire de compost și se udă ușor.
În săptămâna a patra, ridichile sunt gata de recoltat. În locul lor se plantează răsadurile de varză la o distanță de 45 cm. Până în săptămâna a șasea, salata tânără poate fi recoltată. Rărirea acesteia permite dezvoltarea altor plante, oferind o recoltă continuă pentru aproximativ patru luni.
În primăvara târzie sau vara timpurie, când solul ajunge la o temperatură de 16°C, se plantează fasole oloagă în spațiile libere. Dacă există mai mult loc disponibil, se poate semăna hrișcă. Se recoltează mărarul și gălbenelele, iar varza timpurie ajunge și ea la maturitate. Fasolea este recoltată la mijlocul verii, iar păstârnacul poate fi recoltat în toamnă sau iarnă. În zonele cu ierni blânde, se pot semăna bob și usturoi, care vor fi gata în primăvara următoare.
Grădina cu policultură include legume cu creștere rapidă și timpurie, precum ridichi, brocoli și conopidă timpurie, legume de vară cum ar fi fasolea și ceapa, precum și plante cu dezvoltare lentă precum varza de toamnă, conopida, varza de Bruxelles și prazul.
Cei Trei Prieteni
Această ghildă clasică din permacultură implică o colaborare armonioasă între trei tipuri de plante. Se formează mușuroaie de pământ cu o înălțime de 5–15 cm și un diametru de aproximativ 30 cm, distanțate la un metru între ele.
Pe fiecare mușuroi se plantează 3–4 boabe de porumb. La două săptămâni după semănarea porumbului, se plantează 2–3 boabe de fasole spre marginile fiecărui mușuroi. Tot atunci, se seamănă dovlecii între mușuroaie.
Această combinație aduce numeroase beneficii. Porumbul oferă suport pentru fasolea agățătoare, fasolea fixează azotul în sol, iar dovlecii acoperă solul, reduc evaporarea și împiedică dezvoltarea buruienilor.
Ghilda Mărului
Un alt exemplu de permacultură aplicată este ghilda mărului. În centrul acesteia se plantează un măr, înconjurat de plante cu funcții diverse.
Pe cercul format de coroana mărului se plantează specii care suprimă iarba, precum narcise, usturoi sau ceapă perenă. În interiorul acestui cerc se adaugă tătăneasă și plante robuste precum anghinarea.
Pentru atragerea insectelor benefice, se seamănă mărar, fenicul, coriandru și călțunași. Se adaugă plante acumulatori de nutrienți, cum ar fi păpădia, cicoarea și pătlagina. Pentru fixarea azotului în sol, se plantează trifoi sau bob, în funcție de condițiile de lumină. În jurul trunchiului, narcisele țin dăunătorii la distanță.
Se adaugă și plante care resping dăunători, precum și adăposturi pentru viețuitoare folositoare, cum sunt șopârlele sau păsările insectivore. Arbuștii fixatori de azot plantați în jurul mărului sprijină dezvoltarea sănătoasă a pomului.
Această ghildă asigură protecția pomului, îmbunătățește solul, atrage insecte benefice și contribuie la un ecosistem echilibrat.
Aceste exemple arată cum permacultura poate transforma orice grădină într-un sistem integrat, sustenabil și extrem de productiv. Prin aplicarea acestor principii, grădinarii nu doar că obțin recolte mai bogate și mai sănătoase, ci contribuie activ și la protejarea mediului înconjurător.
Parteneri
