Asistaţii social din România refuză să depună un minim efort pentru sumele încasate gratuit de la stat. Aproape 15.000 de beneficiari ai ajutoarelor sociale au refuzat, în anul precedent, să muncească sau să își caute un loc de muncă.
În Germania, un oraș a decis să ia măsuri mai stricte pentru această categorie de persoane. Departamentul de afaceri sociale al orașului Essen intenționează să oblige beneficiarii de ajutoare sociale să muncească în folosul comunității. Potrivit planurilor autorităților, incapacitatea de a munci ar urma să fie dovedită în urma unui control medical, însă proiectul a stârnit deja critici.
În România, munca în folosul comunităţii este obligatorie pentru persoanele apte de muncă care primesc ajutor social. Neîndeplinirea acestor obligații conduce la încetarea acordării ajutorului.
Sistemul de ajutoare sociale din Germania
În Germania, sistemul de ajutoare sociale generează discuții aprinse. În timp ce unii consideră acest sistem esențial, alții cer desființarea lui. Alegerile federale din 2025 ar putea influența viitorul anumitor prestații sociale. Partidele Verzii și SPD susțin menținerea „prestației pentru cetățeni”, în timp ce CDU și AfD propun desființarea acesteia.
În contextul campaniei electorale, orașul Essen din Renania de Nord-Westfalia a venit cu o soluție radicală. Planurile pentru viitorul ajutorului social au fost discutate de Consiliul Local. Conform publicației Frankfurter Rundschau, Essen intenționează să înlocuiască prestațiile pentru cetățeni cu ajutorul de șomaj și să solicite beneficiarilor să lucreze în folosul comunității.
Conceptul, care include și redenumirea prestației de cetățean în „ajutor pentru șomaj”, a fost propus de șeful afacerilor sociale din Essen, Peter Renzel. Propunerea stipulează că persoanele apte de muncă ar trebui să facă muncă în folosul comunității, timp de trei ore pe zi, pentru binele comun.
Renzel justifică inițiativa prin faptul că ajutoarele sociale sunt finanțate de publicul larg, iar cei care le primesc și pot munci ar trebui să contribuie la societate. De asemenea, solicitanții de azil ar urma să fie obligați să muncească, de preferat în paralel cu un curs de limbă. Excepții ar trebui să existe doar pentru persoanele care nu pot munci din motive medicale.
Pentru a verifica capacitatea de muncă, beneficiarii de prestații ar trebui să participe la un control de sănătate anual. Serviciul local de sănătate ar urma să stabilească cine este apt de muncă și cine nu. Regulamentul se aplică tuturor beneficiarilor de beneficii sub 65 de ani, a declarat Silke Lenz, purtătorul de cuvânt al orașului Essen, pentru publicația Bild.
Rămâne însă neclar dacă planul poate fi implementat legal. „Codul de securitate socială II permite repartizarea persoanelor angajate cu drept la prestații în funcție de oportunitățile de muncă. Totuși, atribuirea unei oportunități de lucru ca parte a strategiei de integrare trebuie să fie necesară și oportună pentru beneficiar. Scopul principal rămâne menținerea sau îmbunătățirea capacității de angajare”, a explicat Karl-Josef Laumann, ministrul Muncii, Sănătății și Afacerilor Sociale din Renania de Nord-Westfalia, într-un interviu acordat WDR.
Orașul Schwerin ar putea servi drept model pentru Essen. În decembrie 2024, consiliul local a decis să facă obligatorie munca pentru solicitanții de azil și beneficiarii de prestații pentru cetățeni. Oportunitățile de muncă menționate de Laumann, cunoscute și sub denumirea de „locuri de muncă de 1 euro”, constituie baza legală a măsurii.
Cu toate acestea, există critici. Mai mulți experți consideră că obligația de a munci este inadecvată, fiind potrivită doar pentru persoanele care nu doresc să muncească. Aceștia avertizează că munca obligatorie ar putea genera costuri semnificative pentru stat.
Legea privind asistaţii social din România
1. Familiile și persoanele singure cu venituri nete lunare până la nivelul venitului minim garantat beneficiază de o majorare cu 15% a cuantumului ajutorului social, dacă cel puțin un membru al familiei demonstrează că lucrează pe bază de contract individual de muncă sau convenție civilă de prestări servicii.
2. Persoanele apte de muncă din familiile care beneficiază de venitul minim garantat trebuie să efectueze lunar, la solicitarea primarului, maximum 72 de ore de acțiuni sau lucrări de interes local, fără a se depăși regimul normal de lucru și respectând normele de securitate și igienă a muncii.
3. Obligația de a presta aceste lucrări nu poate fi transferată altor persoane.
Situația asistaților social din România
România continuă să fie o țară cu un număr semnificativ de asistați social. Conform datelor furnizate de Ministerul Muncii la solicitarea publicației „Adevărul”, în 2024 au existat 259.418 beneficiari ai venitului minim de incluziune, care a înlocuit ajutoarele sociale tradiționale.
Aproape 15.000 dintre aceștia au refuzat să muncească sau să își caute un loc de muncă în același an, evidențiind provocările persistente în implementarea măsurilor de integrare socială și profesională.
Parteneri
