La momentul coacerii roșiilor, mulți grădinari se confruntă cu o problemă des întâlnită: fructele încep să se degradeze dinspre vârf, adică din zona unde a fost floarea. Acest fenomen este cunoscut sub numele de putregai apical, numit uneori și „greșeala de la vârf”. Deși nu este o boală infecțioasă, această problemă afectează grav calitatea recoltei.
Putregaiul apical debutează cu apariția unor pete albicioase în vârful roșiei. Acestea devin maronii, concave și vizibil deteriorate, situate în partea opusă codiței. În timp, pielea capătă un aspect lucios, uscat, apoi se învinețește și începe procesul de putrezire. În unele cazuri, zona afectată poate ajunge să ocupe chiar o treime din fruct.
Cauza principală este deficiența de calciu, dar aceasta nu este neapărat legată de lipsa sa din sol, ci mai degrabă de incapacitatea plantei de a-l absorbi. Acest lucru apare din cauza udărilor neregulate, temperaturilor extreme, dezechilibrelor nutriționale, excesului de azot din îngrășăminte, acumulării de sare în sol, deteriorării rădăcinilor prin săpare adâncă sau dăunători și a unui pH nepotrivit, fie prea acid, fie prea alcalin.
Soiurile de roșii alungite, precum cele de tip Roma, sunt mai sensibile la putregai apical. Acestea tind să producă multe fructe deodată, ceea ce solicită planta și limitează transferul de calciu către roșii.
Reglarea udării este esențială. Solul trebuie menținut constant umed, nu lăsat să se usuce complet și apoi udat brusc. Folosirea mulciului ajută la păstrarea umidității și la reducerea fluctuațiilor de temperatură. Aplicarea suplimentelor de calciu trebuie făcută din timp. Cel mai eficient este azotatul de calciu, cunoscut și ca calcium nitrat, aplicat la rădăcină, nu pe frunze. Se recomandă patru linguri la trei litri și jumătate de apă, o dată pe săptămână, în perioada de înflorire. După ce roșia atinge un diametru de doi centimetri, tratamentele nu mai au efect, iar fructele deja afectate nu își mai revin. Nu sunt necesare fungicide sau insecticide, deoarece putregaiul apical nu este cauzat de o boală infecțioasă și nu se transmite între plante.
Unii grădinari aleg să folosească soluții naturale pentru a preveni apariția infecțiilor secundare. Un amestec format din o lingură de bicarbonat de sodiu, o linguriță de ulei vegetal, două picături de detergent de vase și zece litri de apă poate fi aplicat pe frunze, dimineața sau seara, pentru a preveni apariția ciupercilor. Acest tratament nu vindecă putregaiul apical, ci doar reduce riscul altor boli. Totuși, bicarbonatul poate afecta echilibrul nutrienților din sol, blocând absorbția fierului sau magneziului, așadar nu este recomandat să fie aplicat mai des de o dată la două săptămâni.
Pentru prevenție pe termen lung, este important ca solul să fie pregătit corespunzător înainte de plantare, bine afânat și lăsat să se încălzească natural. Trebuie evitate săpăturile adânci, mai ales în perioadele secetoase. Mulciul este o soluție eficientă pentru menținerea umidității și reducerea stresului plantelor. Se recomandă și aplicarea unui plan echilibrat de fertilizare, adaptat tipului de sol.
Chiar dacă unele fructe pot fi compromise la începutul sezonului, plantele îngrijite corect pot produce o recoltă sănătoasă în continuare. Așadar, nu este cazul să te descurajezi. Roșiile gustoase nu sunt pierdute.
Parteneri
