Reorganizare administrativă fără precedent în România: doar 12 județe și noi criterii pentru orașe și comune
Un proiect de lege recent depus în Parlament propune una dintre cele mai importante reforme administrative din ultimele decenii. Dacă inițiativa va fi aprobată, harta administrativă a României va fi redesenată complet: țara ar urma să aibă doar 12 județe în loc de 41, iar criteriile pentru clasificarea orașelor și comunelor se vor schimba radical.
Proiectul este inspirat din propunerile Camerei de Comerț și Industrie a României și a fost transpus în formă legislativă de deputatul Tudor Benga. Legea a fost deja înregistrată oficial și urmează să fie dezbătută în Parlament.
Ce prevede reforma:
• Comasarea celor 41 de județe actuale în doar 12 unități teritoriale mari;
• Orașele vor trebui să aibă cel puțin 10.000 de locuitori pentru a-și păstra acest statut;
• Comunele vor trebui să aibă minim 5.000 de locuitori;
• Reguli noi privind accesul la servicii publice în localitățile unde primăriile vor fi desființate sau comasate.
De ce e necesară reforma?
Deputatul Tudor Benga susține că actuala organizare administrativă este învechită și ineficientă, iar fragmentarea excesivă duce la risipă de bani publici și la dificultăți în accesarea fondurilor europene. Scopul noii legi este simplu: mai puține structuri administrative, mai multe resurse pentru cetățeni și servicii publice mai bune.
„Trebuie să reducem risipa bugetară, să facilităm accesarea fondurilor europene și să avem administrații locale care să se poată susține singure, fără să aștepte mereu bani de la Guvern”, a explicat Benga.
Un subiect evitat politic timp de ani de zile
Reorganizarea administrativ-teritorială a fost, până acum, un subiect tabu pentru clasa politică, din cauza riscurilor electorale. Actuala structură avantajează partidele mari, care își mențin rețelele de influență în toate localitățile mici. Benga consideră că această temă nu mai poate fi amânată și trebuie discutată transparent în Parlament.
Cum vor fi stabilite noile județe?
Noua împărțire se va face ținând cont de regiunile istorice ale României, dar și de realitățile actuale – cum ar fi mobilitatea populației, legăturile economice și rețelele de transport. Mai multe detalii despre cum va arăta concret această hartă vor fi publicate în perioada următoare.
Concluzie:
România ar putea intra într-o nouă etapă administrativă, cu mai puține județe, mai puține primării și o administrație publică mai eficientă. Totul depinde acum de dezbaterea și votul din Parlament.