Controverse după declarația primarului din Cleja: „Cine nu muncește, nu merită să trăiască”
Un val de critici și discuții publice a apărut în comuna Cleja, județul Bacău, după ce primarul local, Petru Iștoc (PNL), a făcut o afirmație dură în timpul unei ședințe de consiliu local referitoare la beneficiarii ajutoarelor sociale. Declarația sa — „Cine nu muncește, nu merită să trăiască” — a fost preluată de presa locală și a stârnit reacții în lanț.
Contextul afirmațiilor
Edilul a făcut această declarație în cadrul discuției privind situația persoanelor care beneficiază de venit minim garantat în comună. El a susținut că există cetățeni apți de muncă care refuză să lucreze, oferind un exemplu concret: un localnic care, atunci când i s‑a recomandat să caute un loc de muncă, ar fi răspuns că nu vrea să se trezească dimineața.
Primarul a invocat și o perspectivă religioasă pentru a‑și argumenta poziția, citând o interpretare liberă a unei expresii din textul biblic: „cel care nu muncește, să nu mănânce”, pentru a sublinia importanța efortului individual și a critica ceea ce el percepe ca dependență de sprijinul social.
Reacțiile la afirmațiile edilului
Nu toți membrii consiliului local au împărtășit punctul de vedere al primarului. Mai mulți consilieri au atras atenția că situațiile sociale sunt diverse și că nu toți beneficiarii ajutoarelor sunt persoane apte de muncă sau capabile să își găsească un loc de muncă. Ei au subliniat că generalizările pot ignora vulnerabilitatea reală a unor membri ai comunității.
Poziția ministrului Muncii
Declarația edilului din Cleja a ajuns și la nivel central, fiind comentată de ministrul Muncii, Florin Manole, într‑un interviu acordat la începutul lunii februarie la Antena 3 CNN. Ministrul a explicat că, în realitate, nu este posibil ca cineva să trăiască doar din ajutoare sociale în România, punctând că aceste sume sunt atât de mici încât beneficiarii trebuie să aibă și alte surse de venit.
El a explicat că:
• ajutoarele sociale sunt modeste și nu pot acoperi cheltuielile de bază;
• mulți beneficiari recurg la muncă neoficială, agricultură de subzistență sau activități sezoniere pentru a completa resursele;
• de exemplu, un copil cu dizabilități poate primi între 80 și 450 lei pe lună, iar pentru o familie cu un astfel de copil aceste sume sunt insuficiente pentru nevoile de bază.
Ministrul a avertizat că ideea că ajutoarele sociale oferă un trai confortabil este un mit, iar în realitate sprijinul este limitat și doar ajută la supraviețuire în condiții dificile de trai.
Pachetul de solidaritate propus de PSD
Florin Manole a prezentat și elementele principale ale «pachetului de solidaritate» propus de PSD, destinat să sprijine familiile vulnerabile și persoanele cu venituri reduse. Printre măsurile anunțate se numără:
• majorarea beneficiilor pentru copiii cu dizabilități și pentru mamele singure cu mai mulți copii în întreținere;
• sprijin pentru circa 2,8 milioane de pensionari, având în vedere înghețarea pensiilor și costurile crescute;
• eliminarea contribuției de asigurări sociale (CAS) pentru mame, ca măsură de susținere a familiilor cu copii.
Valoarea totală estimată a pachetului social este de aproximativ 3,4 miliarde de lei, iar autoritățile îl prezintă ca un set de măsuri echilibrate și menite să atenueze impactul inflației și al costurilor tot mai ridicate.
Concluzii
Ministrul Muncii a subliniat că ajutoarele sociale nu oferă un trai confortabil, ci doar un sprijin minim pentru persoanele aflate în dificultate. Declarațiile primarului din Cleja, deși controversate, pornesc de la o temă reală — necesitatea stimulării ocupării forței de muncă și responsabilității sociale în contextul provocărilor economice actuale.
Discuțiile generate de afirmațiile edilului continuă, iar tema accesului la sprijin social și a muncii rămâne una sensibilă și complexă în spațiul public românesc.