În lumea păsărilor există creaturi aeriene care sfidează limitele convenționale ale zborului. Una dintre cele mai remarcabile este drepaneaua neagră, o pasăre misterioasă și fascinantă, care cucerește cerul cu grația ei și abilitatea rar întâlnită de a dormi în timp ce zboară. Asemănătoare cu rândunica, dar cu un farmec aparte, această pasăre din familia apodidelor (Apodidae) își are habitatul în Europa, nordul Africii și Asia. Ce o face atât de specială? De la obiceiul unic de a-și trăi viața în aer până la viteza uimitoare și metodele ingenioase de îngrijire a puilor, drepaneaua neagră este cu adevărat o minune a naturii. Acest articol explorează universul său fascinant și dezvăluie secretele unei existențe cu totul neobișnuite.
În România, aceste păsări sunt oaspeți de vară, care sosesc în ultimele zile ale lunii aprilie sau începutul lunii mai și pleacă în a doua decadă a lunii august. Sunt migratoare și preferă să călătorească noaptea, în special în a doua parte a nopții, aproape de zori. În România, sunt întâlnite în special în jumătatea estică a țării, în zone stâncoase sau în localități, iar populația este estimată între 15.000 și 60.000 de perechi cuibăritoare.
În mediul sălbatic, durata medie de viață a acestei specii este de aproximativ nouă ani. Totuși, conform datelor obținute prin inelare, s-a înregistrat și o longevitate maximă de 21 de ani. Dacă v-ați întrebat despre cine este vorba, ei bine, vorbim despre drepaneaua neagră.
Această pasăre este una dintre cele mai rapide zburătoare din lume, putând atinge viteze de peste 200 km/h, alături de drepaneaua mare. Își petrece aproape tot timpul în aer, fiind perfect adaptată pentru viața în zbor. În timpul zborului, își capturează hrana, bea apă, se împerechează și chiar doarme, menținând un zbor relaxat la înălțimi mari. Intrarea în cuib are loc tot din zbor, iar dacă este nevoie, pasărea se agață de marginea intrării și se lansează din nou prin cădere liberă. Nu se așază niciodată pe sol, deoarece nu se poate ridica ușor de la nivelul pământului din cauza picioarelor scurte și slab dezvoltate. Puii care ajung accidental pe sol nu pot decola singuri.
În condiții climatice nefavorabile, când hrana nu este disponibilă în apropierea cuibului, drepanelele se deplasează în grupuri la 40–80 de kilometri distanță. În această perioadă, puii intră într-o stare de semitoropeală, caracterizată prin scăderea temperaturii corporale până la aproximativ 20°C, o adaptare care le permite să supraviețuiască până la întoarcerea părinților. Penajul este brun-negricios, cu o nuanță mai deschisă în zona bărbiei. Masculii și femelele arată la fel, ceea ce face dificilă diferențierea dintre sexe.
Drepaneaua neagră atinge maturitatea sexuală la vârsta de patru ani și este o specie monogamă. Perechile rămân împreună toată viața și sunt extrem de fidele locurilor de cuibărit. Ritualul de împerechere este spectaculos, constând într-un zbor acrobatic cu spirale, picaje, răsuciri și chiar vârtejuri, executate cu viteze ce pot depăși 180 km/h. Împerecherea are loc tot în aer.
Între luna mai și începutul lunii iunie, femela depune o singură pontă formată din două-trei ouă netede, albe și mate, cu formă eliptică. Clocitul este realizat alternativ de ambii părinți, pe o durată de 18–23 de zile, iar în condiții de vreme nefavorabilă poate dura până la 27 de zile. Puii eclozează lipsiți de pene și rămân în cuib între 37 și 42 de zile, în funcție de cantitatea de hrană furnizată de părinți, constând în principal în insecte.
Pe durata creșterii puilor, drepaneaua are o capacitate uimitoare de a vâna, capturând până la 20.000 de insecte zilnic. Astfel, este o pasăre extrem de benefică pentru ecosistem, contribuind la controlul natural al insectelor dăunătoare.
Dacă întâlniți o drepaneană neagră pe sol, este clar că pasărea se află într-o stare de dificultate. În astfel de cazuri, nu încercați să o aruncați în aer, deoarece acest gest îi poate fi fatal. De asemenea, nu îi dați apă, întrucât se poate îneca sau îi puteți provoca răni grave. Nu îi oferiți hrană, întrucât dieta ei constă exclusiv în insecte zburătoare, iar alimente precum pâinea, grâul sau viermii de pescuit nu sunt adecvate și pot dăuna.
Parteneri
