„Aseară am trăit una dintre cele mai dureroase experiențe ale vieții mele. Eram în market-ul de cartier, unde standul de brânzeturi este situat lângă cel de dulciuri. Mă uitam la o rotiță de cașcaval, când am auzit discuția dintre o mamă și fiica ei:
• Te rog, mama, voi fi bună și cuminte. Te rog!
• Nu avem bani, ăștia sunt! Dacă îți iau bomboanele astea, nu mai avem bani de pâine.
Instinctiv, am întors capul și am observat o femeie simplă, îmbrăcată modest, dar curat, însoțită de o fetiță blondă, cu ochi mari și albaștri.
• Te rog, ai promis că anul acesta va veni Moșul și ne va aduce bunătăți…
Am rămas înlemnită, ținând în mână rotița de cașcaval. Copila ținea o punguliță cu dropsuri. Priveam scena și nu-mi venea să cred că poveștile pe care le auzisem erau adevărate.
Fetița a lăsat pungulița cu bomboane pe raft, iar trasă de mama-sa, a plecat mai departe.
M-am întors, parcă teleghidată, spre standul cu dulciuri. Pungulița cu bomboane pe care o ținea copila costa doar 1,50 lei. Am luat câteva dulciuri și le-am pus în coș, iar pe drum spre casa de marcat am trecut pe lângă standul cu carne. Acolo am văzut femeia și fetița, care se uitau cu atenție prin geamul de prezentare al produselor.
• Opt felii de parizer! a spus fetița, continuând: Subțiri.
Inima mi-a stat în loc. Am cerut celeilalte vânzătoare un baton de salam de vară și unul de pastramă de porc.
Am ajuns la casă înaintea lor. Ochii îmi erau plini de lacrimi. Le-am așteptat afară, în fața marketului, și i-am întins sacosica cu dulciuri copilei blonde:
• A trecut Moș Crăciun pe aici și ți-a lăsat sacosica asta la mine, pentru că tu erai în magazin.
Fetița și-a întors ochii mari și albaștri către mama-sa, întrebători, iar femeia a dat din cap aprobator.
• Vezi, mama, că există Moș Crăciun! a exclamat copila.
Am rămas mută de emoție, simțind în același timp durere și bucurie.
Parteneri
