Nicușor Dan: Interzicerea rețelelor sociale pentru minori trebuie analizată atent. Prioritățile rămân combaterea drogurilor și prevenția în rândul tinerilor
Discuția despre limitarea accesului minorilor la rețelele sociale capătă amploare la nivel internațional, iar România urmărește cu atenție evoluțiile. Președintele Nicușor Dan a abordat subiectul într-un context mai larg, subliniind că orice decizie de acest tip necesită o analiză serioasă și un cadru legislativ clar. În paralel, șeful statului a indicat două direcții pe care le consideră esențiale pentru protejarea tinerilor: combaterea consumului de droguri și dezvoltarea unor alternative sănătoase pentru petrecerea timpului liber.
Declarația președintelui: priorități interne
Referindu-se la dezbaterea privind accesul minorilor la platformele sociale, Nicușor Dan a transmis că subiectul trebuie tratat cu prudență și expertiză.
„Hai să lăsăm specialiștii să dezbată. Dincolo de chestiunea asta care e de decizie, cred că sunt două lucruri mari de care noi trebuie să ne preocupăm.
Consumul de droguri. Aici rolul DIICOT-ului e foarte important.
A doua: cum facem să integrăm și acele activități pe care să le oferim tinerilor astfel încât ei să nu intre în zone de dependență, zone nocive.”
Mesajul indică o abordare orientată spre prevenție și aplicarea legii, mai degrabă decât adoptarea rapidă a unor restricții fără fundament tehnic. Președintele a evidențiat rolul DIICOT în combaterea traficului și consumului de droguri, problemă care, potrivit autorităților, afectează tot mai mult populația tânără.
În același timp, accentul pus pe activități alternative sugerează nevoia unor politici publice care să creeze oportunități educaționale, culturale și sportive pentru tineri, reducând astfel expunerea la comportamente de risc.
Context internațional: modele deja aplicate
Declarațiile vin într-un moment în care mai multe state au trecut de la dezbatere la acțiune.
În decembrie 2025, Australia a devenit prima țară care a interzis accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale. Decizia a generat reacții și analize la nivel global, fiind considerată un precedent în reglementarea mediului digital pentru minori.
Ulterior, Spania s-a alăturat acestei direcții. Autoritățile spaniole au stabilit că minorii sub 16 ani nu vor avea acces la platformele sociale, iar operatorii vor fi obligați să implementeze sisteme de verificare a vârstei. Premierul Pedro Sanchez a motivat măsura prin necesitatea creării unui „mediu digital sigur” pentru tineri.
Aceste inițiative arată o tendință internațională de reglementare mai strictă a spațiului online în raport cu minorii, în special în contextul îngrijorărilor legate de expunerea la conținut nociv, dependență digitală și vulnerabilități psihologice.
Ce ar însemna o astfel de măsură în România
Președintele României a subliniat că adoptarea unei interdicții similare ar presupune o analiză atentă și stabilirea unui cadru legislativ bine definit. O eventuală reglementare ar trebui să țină cont de aspecte precum verificarea vârstei, responsabilitatea platformelor și aplicarea efectivă a restricțiilor.
În absența unei decizii concrete, discuția rămâne deschisă. Autoritățile trebuie să echilibreze protecția minorilor cu dreptul la acces la informație și la comunicare digitală, într-un context în care rețelele sociale sunt deja integrate în viața de zi cu zi.
Concluzie
Dezbaterea privind accesul minorilor la rețelele sociale nu este izolată, ci face parte dintr-un dialog internațional mai amplu despre siguranța digitală și prevenirea dependențelor. În România, președintele Nicușor Dan a indicat că prioritatea imediată rămâne combaterea consumului de droguri și crearea unor alternative constructive pentru tineri, iar orice eventuală restricție online trebuie analizată temeinic.
Rămâne de văzut dacă România va urma modelul adoptat de Australia și Spania sau va opta pentru soluții adaptate contextului intern.
Publicația nu are afiliere politică și prezintă informațiile independent.