Pe 1 noiembrie 2025, prima sâmbătă a lunii, credincioșii ortodocși prăznuiesc Moșii de toamnă, o zi specială dedicată pomenirii celor adormiți. Această sărbătoare reprezintă un moment de rugăciune, milostenie și comuniune între cei vii și cei plecați.
Originea și semnificația zilei provin din termenul „moși”, derivat din „strămoși”, și se referă la toți cei trecuți la Domnul – rude, prieteni și întreaga comunitate a celor adormiți „din neam în neam”. În această zi, credincioșii își exprimă dragostea și recunoștința față de înaintași, rugându-se pentru iertarea păcatelor și odihna sufletelor lor.
Sâmbăta este ziua consacrată pomenirii morților în tradiția ortodoxă, amintind de odihna Mântuitorului în mormânt. De-a lungul anului, există mai multe sâmbete de pomenire colectivă: Moșii de iarnă, Moșii de vară, Moșii de Rusalii și Moșii de toamnă, fiecare evidențiind legătura spirituală dintre generații.
În cadrul rânduielii slujbei, bisericile ortodoxe săvârșesc Sfânta Liturghie, urmată de parastas, rugăciune colectivă pentru cei adormiți. Credincioșii aduc pomelnice cu numele rudelor și apropiaților, iar preoții le citesc la altar. La final, se binecuvântează darurile aduse pentru a fi împărțite celor prezenți. Cuvântul „parastas” provine din limba greacă și înseamnă „a mijloci, a sta în locul cuiva”, semnificând rugăciunea celor vii pentru iertarea păcatelor celor plecați.
Tradițiile Moșilor de toamnă includ simboluri și daruri cu semnificații spirituale profunde. Coliva, preparată din grâu fiert, îndulcită cu miere și aromată cu nucă, simbolizează învierea și viața veșnică: „dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ, nu moare, rămâne singur; dar dacă moare, aduce multă roadă” (Ioan 12,24). Colacul, pâine rotundă, reprezintă unitatea dintre cei vii și cei adormiți și se frânge pentru a fi împărțit după parastas. Vinul turnat peste colivă amintește de sângele lui Hristos și de comuniunea cu divinul, iar lumânările simbolizează lumina lui Hristos și speranța în viața de apoi.
Credincioșii aduc și alte mâncăruri gătite, precum sarmale, plăcinte, supe, dar și fructe de toamnă – mere, pere, nuci și struguri. Darurile sunt așezate în vase noi, care rămân celor ce le primesc.
În unele zone, se aprind focuri mici la marginea drumului sau în cimitir, pentru ca sufletele celor adormiți să-și găsească mai ușor drumul. Se consideră că darurile primite în această zi nu trebuie refuzate, fiind legate de pomenirea celor trecuți la Domnul.
Tradiția mai spune că cei care fac pomană de Moșii de toamnă vor fi binecuvântați cu sănătate și roade bogate în anul care urmează. Moșii de toamnă rămân astfel o sărbătoare a iubirii și solidarității spirituale, unind generațiile prin rugăciune, credință și fapte de milostenie.
Parteneri
