Analizele de sânge pot semnala afectarea rinichilor la pacienții cu diabet înainte de apariția insuficienței renale. Ce arată un studiu recent
Pentru persoanele care trăiesc cu diabet, monitorizarea glicemiei nu este doar o rutină zilnică, ci o măsură esențială pentru prevenirea complicațiilor severe. Printre cele mai temute se numără afectarea rinichilor, care poate evolua tăcut ani la rând. Un studiu recent, citat de ScienceBlog și preluat de Mediafax, arată că analizele obișnuite de sânge pot oferi indicii timpurii privind deteriorarea funcției renale, cu mult înainte ca insuficiența renală să devină evidentă clinic.
Cercetarea pune în lumină importanța unor markeri biochimici precum creatinina și indicatorii inflamatori, care pot ajuta medicii să identifice precoce riscurile asociate nefropatiei diabetice.
Cum au fost analizate datele
Studiul a inclus 200 de participanți, împărțiți în patru grupuri distincte:
– pacienți diagnosticați cu nefropatie diabetică;
– persoane cu diabet, dar fără afectare renală;
– pacienți cu boală renală non-diabetică;
– persoane sănătoase, fără diabet sau afecțiuni renale.
Prin compararea probelor de sânge, cercetătorii au observat diferențe clare între grupuri, ceea ce sugerează existența unor tipare biochimice specifice fiecărei situații clinice.
La pacienții cu afectare renală diabetică, glicemia à jeun (pe nemâncate) a înregistrat o medie de 179 mg/dL, iar hemoglobina glicată a ajuns la 8,1%. Aceste valori indică un control glicemic insuficient pe termen lung. În mod surprinzător, persoanele cu diabet fără afectare renală au avut o medie a glicemiei aleatorii de 280 mg/dL, mai ridicată decât în cazul celor cu complicații renale.
Acest aspect sugerează că episoadele de hiperglicemie severă nu sunt singurul factor implicat în deteriorarea rinichilor. Alte dezechilibre metabolice par să contribuie la progresia bolii.
Creatinina și ureea – indicatori ai funcției renale
Cele mai evidente diferențe au apărut la nivelul markerilor de filtrare renală. În cazul pacienților cu nefropatie diabetică:
– creatinina a avut o medie de 5,67 mg/dL, comparativ cu valoarea normală sub 1,2 mg/dL;
– azotul ureic din sânge a ajuns la 72 mg/dL, de aproape șase ori peste limitele obișnuite.
Aceste valori reflectă o afectare severă a glomerulilor, structurile microscopice responsabile de filtrarea sângelui. Atunci când rinichii nu mai pot elimina eficient produșii reziduali, aceștia se acumulează în organism, ceea ce poate conduce, în timp, la insuficiență renală.
În schimb, persoanele cu diabet, dar cu funcție renală păstrată, au prezentat valori mult mai apropiate de normal pentru acești parametri.
Lipidele și inflamația – rezultate neașteptate
Un alt element analizat a fost profilul lipidic. Contrar așteptărilor, pacienții cu nefropatie diabetică nu au avut cele mai ridicate valori ale colesterolului. Grupul cu diabet fără afectare renală a înregistrat cele mai mari niveluri ale colesterolului LDL, trigliceridelor și colesterolului total.
În ceea ce privește inflamația sistemică, proteina C reactivă a avut valori crescute la pacienții cu boală renală, iar lactat dehidrogenaza (LDH) a atins cele mai mari niveluri la cei cu boală renală non-diabetică. Aceste date sugerează mecanisme diferite de afectare tisulară, în funcție de cauza bolii.
Ce înseamnă aceste concluzii pentru persoanele cu diabet
Deși numărul participanților a fost relativ redus, rezultatele oferă indicii importante pentru practica medicală. Identificarea timpurie a modificărilor biochimice poate permite ajustarea tratamentului și adoptarea unor măsuri preventive înainte ca leziunile renale să devină ireversibile.
Pentru persoanele cu diabet, specialiștii recomandă:
– monitorizarea constantă a glicemiei;
– efectuarea periodică a analizelor de sânge, inclusiv creatinină, uree, profil lipidic și markeri inflamatori;
– controale medicale regulate pentru evaluarea riscului de complicații.
Afectarea rinichilor nu apare brusc, ci este rezultatul unor procese progresive. Tocmai de aceea, controalele de rutină pot juca un rol esențial în prevenție.
Într-un context în care diabetul rămâne una dintre cele mai frecvente boli cronice, depistarea precoce a complicațiilor poate face diferența între un tratament eficient și apariția unor probleme majore de sănătate.
Articol informativ, nu înlocuiește consultul medical.