Magneziul – esential pentru sanatatea organismului. Doza optima si simptomele deficitului

Magneziul indeplineste nenumarate functii in corpul uman. Influenteaza transmiterea semnalelor de la nervi la muschi, eliberarea adrenalinei si mineralizarea oaselor. In plus, magneziul este responsabil pentru activarea a peste 300 de enzime in procesul metabolismului.

In calitate de inhibitor al coagularii sangelui, magneziul poate preintampina aparitia trombozelor (cheaguri de sange).

Aproximativ 60% din magneziul din corp se afla in oase, restul in diferite organe si tesuturi. Numai 1% din cantitatea totala de magneziu se regaseste in sange. Atunci cand corpul este alimentat cu prea putin magneziu, incepe sa consume din rezervele disponibile. Continutul de magneziu masurat in sange ofera o imagine reala numai in anumite conditii.

Actiunea magneziului

Magneziul protejeaza corpul impotriva tulburarilor de ritm cardiac si imbunatateste performanta inimii. Prin urmare, inima are de suferit in cazul deficitului de magneziu. Crampele musculare sunt tratate cu succes cu preparate de magneziu, care sunt prescrise si pentru profilaxia crampelor din gambe si a contractiilor inainte de termen in timpul sarcinii.

Magneziul trateaza si tulburarile circulatorii, prin dilatarea vaselor de sange, imbunatatirea fluiditatii, fapt ce creste cantitatea de sange cu ajunge in tesuturi. In preparatele care actioneaza ca inhibitori acizi, magneziul ajuta impotriva ulcerului gastric.

Carenta de magneziu. Simptome, factori de risc si diagnostic
Pentru ca are un rol atat de complex in organism si este implicat intr-un spectru atat de larg de reactii biochimice, deficienta de magneziu se poate resimti atat in starea de spirit, cat si in sanatatea fizica. Printre simptomele carentei de magneziu se numara:

Oboseala, extenuare chiar daca pacientul se odihneste suficient, stari de lesin

Anxietate, depresie

Nervozitate, irascibilitate

Crampe musculare, tremor, zvacniri (spasme) musculare

Dureri de cap

Palpitatii, aritmie

Tensiune arteriala crescuta

Dificultati de respiratie

Pierderea poftei de mancare, greata

Dereglari digestive – diaree, constipatie

Factori de risc pentru carenta de magneziu din organism

Un stil de viata nesanatos poate duce la numeroase carente, inclusiv cea de magneziu. Alimentatia este, fara doar si poate, un factor crucial cand vine vorba despre nivelul de minerale din organismul nostru. Astfel, o dieta ce are la baza alimente hiper-procesate si o dieta saraca in legume si verdeturi poate duce la o lipsa acuta de magneziu (si nu numai).

Alti factori de risc pentru hipomagnezie sunt:

Fumatul, consumul excesiv de alcool

Stres

Lipsa odihnei

Afectiuni gastro-intestinale – boala celiaca, boala Chron

Afectiuni renale

Afectiuni ale ficatului

Pancreatita

Diabet

Utilizarea de purgative, diuretice si laxative

Diagnosticarea deficitului de magneziu (hipomagnezie)

Diagnosticarea deficientei de magneziu o poate face medicul generalist analizand simptomele acuzate de pacient. Totodata, pentru a confirma diagnosticul, medicul poate recomanda:

Ionograma – analiza de sange a carui rol este de a determina nivelul de minerale din organism
Testul RBC (Red Bloud Cells/celule rosii/eritrocite) – analiza de sange care arata numarul celulor rosii din organism, iar in functie de rezultat medicul poate sa observe daca pacientul sufera de lipsa de magneziu, anemie si alte carente.

Sumar de urina

Aceste analize ar trebui efectuate periodic pentru a preveni deficiente sau pentru a le depista inainte ca acestea sa afecteze stilul de viata al pacientului sau complicatii generate de lipsa acuta de magneziu din organism.

Complicatii ale lipsei acute de magneziu din organism

Nedepistata si netratata, lipsa de magneziu din organism poate contribui la dezvoltarea unor afectiuni mai grave, precum:

Spasmofilia – este caracterizata prin palpitatii si spasme musculare, stari de criza in care pacientul simte furnicaturi la nivel muscular si are convulsii.

Aritmie sau alte boli cardiace

Diabet – cand hipomagnezia este dublata si de alti factori

Astm

Aportul de magneziu. Doza recomandata si surse din care il putem procura

Doza zilnica recomandata de magneziu depinde de varsta, sex, precum si de o eventuala sarcina sau perioada de alaptare. Conform Institutului National de sanatate din SUA, recomandarile cu privire la doza zilnica de magneziu sunt:

 

Aceasta doza zilnica se regaseste in cantitatile de alimente de mai jos:

• 60 g tarate de grau

• 75 g seminte de floarea soarelui

• 200 g fasole

• 200 g nuci

• 250 g fulgi de ovaz

• 500 g spanac

• 1200 g carne

Magneziul este prezent in special in alimentele vegetale. Cele mai bune surse de magneziu sunt nucile si semintele, produsele de cereale integrale, in special hrisca.

Excesul de magneziu

Concentratiile foarte mari de magneziu in sange sunt comune numai cazurilor de administrare parenterala (prin administrare directa in vasele de sange) sau a afectiunilor renale. In astfel de situatii, apar fenomenele de paralizie, fiind afectate atat respiratia cat si reglarea presiunii arteriale. In cazuri extreme este posibila chiar si intrarea in coma.

Tratarea deficitului de magneziu

Magneziul administrat individual poate cauza anumite probleme corpului: celulele nu au capacitatea de a retine magneziu administrat suplimentar, astfel ca acesta ajunge sa fie eliminat in mare parte. Pentru a imbunatati valorificarea magneziului se recomanda relationarea cu un „partener”, respectiv acidul orotic .

Avand in vedere ca si acidul orotic este foarte important in realizarea metabolismului, impreuna cu magneziul formeaza un factor de protectie suplimentara.