Experții afirmă că mămăliga și fierturile din porumb au proprietăți care protejează ficatul, fiind considerate un adevărat elixir al tinereții. Aceste preparate sunt consumate încă din perioada lui Columb. Deși în cultura românească mămăliga a fost, și este încă, văzută ca o mâncare a săracilor, studii recente realizate în cadrul unor triburi amerindiene au demonstrat că speranța medie de viață a persoanelor care consumau produse pe bază de porumb era mult mai mare comparativ cu cei care nu le includeau în alimentație.
Pe lângă această valoare nutritivă, mămăliga protejează stomacul și ficatul. Specialiștii germani în biologie celulară vegetală de la Universitatea din Köln au descoperit recent prezența unor substanțe derivate ale acizilor arahidici și palmitici în boabele de porumb. Din punct de vedere chimic, aceste substanțe sunt acizi grași ceto-acizi, rezultați din oxidarea acidului palmitic și arahidic, fiind produși exclusiv în rădăcina plantei de porumb.
Aceste ceto-acizi au un comportament neobișnuit în raport cu legile chimiei și biologiei clasice, absorbindu-se cu ușurință în intestin, suferind transformări chimice în proporție de doar 22-28%. Odată ajunși în sânge, aceștia se transformă în hidroxiacizi care pot reacționa chimic cu cel puțin 57 de specii de toxine prezente în organism. Acest efect detoxifiant al substanțelor din porumb ușurează efortul ficatului în neutralizarea substanțelor nocive, reducând semnificativ riscul apariției insuficiențelor și cirozelor hepatice. În plus, consumul de mămăligă caldă, în locul pâinii, ajută la ameliorarea gastritei și ulcerului, datorită efectului său de reducere a acidității și de calmare a stomacului.
În ceea ce privește longevitatea, cercetătorii endocrinologi susțin că un consum zilnic de mămăligă poate reduce cu 60% riscul apariției bolilor psihice cauzate de disfuncții tiroidiene. De asemenea, acest aliment reglează nivelul glucozei în sânge, fiind benefic pentru persoanele cu diabet, și contribuie la scăderea colesterolului, diminuând astfel riscul de ateroscleroză și infarct. Consumul regulat al mămăligii este asociat cu o viață mai lungă, fiind folosit ca remediu încă din vremea romanilor.
Pe plan muscular, un fiziolog spaniol a observat că cei mai bine pregătiți copii pentru sporturi de performanță din Ecuador și Columbia aveau o dietă bogată în „terciuri de porumb”. Acesta a inițiat un amplu program de cercetare în medicina sportivă, descoperind că aceleași substanțe derivate ale acidului palmitic și arahidonic contribuie la dezvoltarea fibrei musculare, modificând modul de acțiune al hormonilor tiroidieni.
Totodată, mămăliga are capacitatea de a reduce nivelul colesterolului din organism, ceea ce scade riscul de ateroscleroză și infarct.
Un alt beneficiu remarcabil este legat de funcțiile ovariene. Mămăliga ajută la revitalizarea vieții sexuale, în special în rândul femeilor. Antropologii români care au realizat cercetări în zona Rucăr-Bran, unde mămăliga este consumată frecvent, au descoperit că 9% dintre femeile de peste 65 de ani prezentau o activitate ovariană intensă, manifestată prin menținerea vieții sexuale chiar și după vârsta de 72 de ani.
În plus, acest preparat din porumb este benefic și pentru persoanele care se confruntă cu obezitatea, deoarece oferă rapid senzația de sațietate datorită conținutului bogat de fibre alimentare din compoziția sa.
Parteneri
