Curtea de Apel București a respins cererea de suspendare a comitetului lui Ilie Bolojan
Curtea de Apel București (CAB) a pronunțat luni, 19 ianuarie 2026, o hotărâre importantă în litigiul privind comitetul guvernamental înființat de premierul Ilie Bolojan pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției. Instanța a respins cererea de suspendare a deciziei de constituire a acestui comitet, formulată de avocata Silvia Uscov, membră a partidului AUR, care contestase decizia premierului. 
Potrivit minutei deciziei, Curtea de Apel a constatat că reclamanta nu are calitate procesuală activă, ceea ce înseamnă că nu a demonstrat un interes legitim, direct și personal care să-i permită să conteste în instanță actul administrativ emis de Guvern. Ca urmare, acțiunea i-a fost respinsă ca inadmisibilă, fără a se intra pe fondul criticilor aduse comitetului. 
Totodată, instanța a respins și o cerere de intervenție accesorie formulată de Lupea Nicodim Eugen, considerând-o neîntemeiată, dar a admis intervențiile formulate de Cancelaria Prim-ministrului, Asociația „Forumul Judecătorilor din România”, Asociația Voci pentru Democrație și Justiție și Asociația DECLIC, susținând astfel poziția Executivului. 
Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare, recurs ce urmează să fie depus tot la Curtea de Apel București. 
Ce urmărea procesul
Contestația depusă de Silvia Uscov avea ca obiect suspendarea executării Deciziei nr. 574/19 decembrie 2025, semnată de premierul Ilie Bolojan și publicată în Monitorul Oficial, prin care a fost înființat comitetul guvernamental pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției. Grupul de lucru are un rol consultativ, în principal de a analiza efectele implementării legilor justiției adoptate în anul 2022 și de a formula posibile propuneri de modificare. 
Aceasta este a doua cerere de suspendare respinsă de aceeași instanță în legătură cu comitetul guvernamental; anterior, o acțiune similară depusă de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept fusese respinsă tot de Curtea de Apel București din aceleași motive procedurale.