Am rescris integral textul, păstrând toate faptele, numele și acțiunile exact așa cum sunt, dar cu un flux mai natural și paragrafe mai clare:
Tăcerea care s-a așternut a fost apăsătoare. Fiul meu a încremenit, iar soțul meu a făcut un pas spre mine, vizibil îngrijorat.
— Ce se întâmplă, Maria? Cine este fata asta?
Mi-au trebuit câteva clipe ca să-mi adun respirația. Din pivniță, Cindy bătea încet în ușă, fără să scoată un cuvânt.
— O cheamă Cindy Gabor. În urmă cu doi ani, numele ei era peste tot în ziarele locale din Arad, orașul meu natal. Este acuzată că a înșelat mai mulți bătrâni din satul în care a crescut, inclusiv pe mătușa mea, Ileana.
Soțul meu s-a retras un pas, iar obrajii fiului meu s-au înroșit brusc.
— Tu glumești…
— Nu, dragul meu. Când i-am văzut chipul, m-au trecut fiorii. Iar când s-a prezentat, mi s-a ridicat părul pe ceafă. Am recunoscut-o imediat din fotografia aceea de pe afișul „CĂUTATĂ”! A spus că e din Oradea, dar în realitate a copilărit lângă Ineu, într-o casă despre care localnicii încă mai șoptesc.
În timp ce fiul meu încerca să își revină din șoc, eu vorbeam deja cu poliția la telefon.
— Da, se află aici, în casa mea. Spune că se numește Cindy Gabor, dar e posibil să folosească și alte nume false. E logodnica fiului meu, tocmai a cerut-o în căsătorie. Vă rog să veniți imediat.
Au trecut zece minute până au sosit agenții. Cindy nu a încercat nicio clipă să fugă. Când polițiștii au coborât în pivniță, ea m-a privit cu o liniște stranie și a rostit doar atât:
— Știam că într-o zi va apărea cineva care mă va recunoaște.
A fost ridicată pe loc, iar fiul meu s-a prăbușit pe un scaun din bucătărie, ținându-se de cap.
— Cum? Cum a reușit să mă păcălească așa?
— Pentru că oameni ca ea știu exact ce să spună, i-am răspuns. Îți oferă ceea ce vrei să auzi. Te cuceresc prin slăbiciunile tale. Nu ți-a povestit niciodată despre familia ei, despre trecutul ei, despre viața ei. Pentru că nu voia să fie cunoscută — voia doar să profite.
La câteva zile după aceea, am primit un apel de la o femeie în vârstă din Arad.
— Îți mulțumesc, dragă. Datorită ție, am șansa să-mi recuperez măcar o parte din economii.
În cele din urmă, fiul meu a început să își revină. A fost greu. Timp de luni întregi a trăit închis în sine, rușinat și rănit. Dar cu timpul a învățat să vorbească, să iasă, să înțeleagă.
Astăzi, știe să își pună întrebări, să caute răspunsuri și să nu se mai lase orbit de aparențe.
Pentru că, așa cum spunea bunica, în România „dracul nu vine întotdeauna cu coarne — uneori vine cu părul pieptănat și cu un zâmbet dulce.”
Notă importantă:
Această lucrare este inspirată din evenimente și persoane reale, însă a fost ficționalizată în scopuri creative. Numele, personajele și detaliile au fost modificate pentru a proteja intimitatea și pentru a susține construcția narativă. Orice asemănare cu persoane reale, fie în viață, fie decedate, sau cu evenimente reale este pur întâmplătoare și neintenționată.
Autorul și editorul nu își asumă responsabilitatea pentru exactitatea evenimentelor relatate și nici pentru modul în care sunt portretizate personajele. Textul este oferit „ca atare”, iar opiniile exprimate aparțin exclusiv personajelor și nu reflectă punctele de vedere ale autorului sau editorului.
Parteneri
