Unul dintre cele mai cunoscute dosare de corupție din România, Tel Drum, a revenit în atenția instanței, odată cu reluarea procedurilor la Tribunalul București. Cazul aduce din nou în prim-plan numele lui Liviu Dragnea și ridică semne de întrebare legate de modul în care au fost obținute probele.
Dosarul se reia cu noi contestații
Procedura de cameră preliminară a fost reluată în februarie 2026, iar avocații au venit cu noi cereri. Principala problemă ridicată ține de colaborarea dintre DNA și SRI în timpul anchetei.
Apărarea susține că ar fi existat așa-numite „echipe operative” mixte și că acest lucru ar putea afecta legalitatea probelor. Din acest motiv, se cer explicații oficiale privind rolul fiecărei instituții în strângerea informațiilor.
Interceptări anulate de instanță
Un moment important în acest dosar a fost decizia din mai 2025 a Înaltei Curți, care a declarat nelegale 31 de mandate de interceptare realizate în perioada 2007–2009.
Aceste interceptări, efectuate cu sprijinul SRI, au fost eliminate din dosar, ceea ce a slăbit o parte importantă a probelor.
Deciziile CCR au schimbat regulile jocului
Cazul este influențat puternic de mai multe decizii ale Curții Constituționale din ultimii ani, care au limitat implicarea SRI în anchetele penale.
Printre cele mai importante:
• SRI nu mai poate participa direct la anchete penale
• protocoalele dintre Parchet și SRI au fost declarate neconstituționale
• unele tipuri de interceptări nu mai pot fi folosite ca probe
Aceste decizii au dus, în multe dosare, la eliminarea unor probe esențiale.
Acuzațiile din dosar
Liviu Dragnea a fost trimis în judecată în 2022, fiind acuzat de:
• constituirea unui grup infracțional organizat
• abuz în serviciu
Faptele vizează perioada 2001–2017 și presupusa atribuire ilegală de contracte către compania Tel Drum, inclusiv folosirea fondurilor europene.
În dosar mai sunt implicate și alte persoane, dar și compania respectivă.
Prejudicii de zeci de milioane
Anchetatorii vorbesc despre sume importante:
• peste 5,7 milioane lei – într-un proiect de drumuri
• peste 62 milioane lei – fonduri europene considerate prejudiciu
• peste 1,2 milioane lei – evaziune fiscală
În plus, statul român, prin diferite instituții, cere despăgubiri de peste 100 de milioane de lei.
Ce urmează
Instanța trebuie să decidă acum dacă probele rămase sunt legale. În funcție de această decizie, dosarul poate merge mai departe spre judecata pe fond.