Gardul aflat pe linia de hotar dintre două proprietăți reprezintă adesea un subiect sensibil între vecini. Disputele pot apărea din diverse motive: înălțimea gardului, cine suportă costurile construcției, orientarea acestuia sau situațiile în care se constată că a fost amplasat pe terenul celuilalt. În anumite cazuri, conflictele au ajuns până în instanță sau chiar au generat incidente grave. Din acest motiv, este important să cunoști prevederile legale din Codul Civil și să procedezi corect.
Ce prevede legea privind gardurile dintre proprietăți
Conform legislației, gardul nu este impus ca obligație, ci reprezintă un drept al proprietarului. Orice persoană își poate îngrădi terenul, însă trebuie să respecte anumite condiții.
Articolul 662 din Codul Civil stabilește că gardul dintre proprietăți trebuie construit de ambii vecini, iar fiecare dintre aceștia are dreptul să îl oblige pe celălalt să contribuie la realizarea unei despărțituri comune.
De asemenea, același articol, la alineatul (2), prevede că înălțimea gardului nu poate depăși 2 metri, cu excepția situațiilor în care regulamentele urbanistice locale permit o altă dimensiune.
Înălțimea maximă admisă
În mod general, gardul nu poate depăși înălțimea de 2 metri, măsurată până la partea sa superioară, indiferent dacă este construit din lemn, piatră sau alte materiale.
Există însă excepții. În anumite zone, cum ar fi orașele sau ansamblurile rezidențiale închise, planul urbanistic zonal (PUZ) poate stabili sau permite o înălțime diferită. În aceste cazuri, este esențial să soliciți informații de la primărie sau de la arhitectul local înainte de a începe construcția.
Amplasarea gardului
Dacă gardul este comun, acesta trebuie amplasat exact pe linia de hotar, nu exclusiv pe terenul unuia dintre vecini. Dacă este construit integral pe proprietatea ta, devine gard propriu și poate fi realizat după preferințele tale, cu condiția să nu afecteze drepturile vecinului, precum asigurarea luminii, scurgerea apelor sau aspectul general.
Orientarea părții finisate
Din respect și pentru menținerea unui aspect plăcut, partea finisată a gardului ar trebui să fie orientată către vecin. Traversele și stâlpii este recomandat să fie orientați spre interior, pentru a asigura:
• un plus de siguranță, prevenind folosirea lor pentru escaladare;
• mai multă intimitate;
• utilitate practică în gospodărie, permițând agățarea diverselor obiecte.
Interdicții legale
Nu este permisă construirea gardului pe linia de hotar fără acordul vecinului.
Nu poți depăși limita de 2 metri înălțime fără autorizație specială.
Nu ai voie să obstrucționezi scurgerea apelor pe ambele părți ale proprietății.
Nu poți construi gardul exclusiv pe terenul tău și apoi să obligi vecinul să participe la costuri.
Sfaturi pentru evitarea conflictelor
Este recomandat să discuți deschis cu vecinul înainte de a începe construcția. Stabiliți împreună modelul, materialele și modalitatea de împărțire a costurilor. Verifică la primărie regulamentele urbanistice aplicabile zonei. Ideal este să încheiați un acord scris, mai ales dacă investiția este comună.
Un gard bine realizat nu este doar o delimitare fizică între două proprietăți, ci și o dovadă de bună vecinătate și respect reciproc. Dacă respecți legea și te consulți cu vecinul, vei evita ani de dispute și neplăceri. Așa cum spune o vorbă veche, un gard bun întreține o relație bună cu vecinul.