Succesiunea începe la Primărie, nu la notar: ce pași trebuie urmați
Succesiunea reprezintă procedura prin care bunurile unei persoane decedate sunt transferate legal către moștenitori. Deși mulți consideră că primul pas se face la notar, legea prevede că demersul trebuie inițiat la Primărie, pentru verificări și emiterea documentelor administrative necesare desfășurării ulterioare a procedurii notariale.
Rolul Primăriei și pașii inițiali
Primăria are rolul de a confirma datele esențiale despre persoana decedată și moștenitori și de a pune la dispoziție documentele premergătoare etapelor notariale. În practică, aceasta verifică ultimele domicilii ale defunctului, aliniază evidențele fiscale locale și atestă situația bunurilor înscrise în registrele sale, cum ar fi imobile sau terenuri. Aceste verificări administrative permit notarului să determine legal cine sunt moștenitorii și în ce cote vor primi bunurile.
După înregistrarea decesului la Starea Civilă și obținerea documentelor de bază, solicitantul depune cereri la ghișeele Primăriei, în special la Registratură și la Direcția de taxe și impozite locale. În anumite localități, pot fi necesare și adeverințe suplimentare care să confirme că toate impozitele și taxele locale sunt achitate. Certificatul de moștenitor poate fi emis de notar doar după ce toate actele administrative furnizate de Primărie au fost obținute.
Este important de menționat că denumirea exactă a documentelor și ordinea depunerii acestora poate varia în funcție de unitatea administrativ-teritorială (UAT). Solicitantul trebuie să se informeze la ghișeu despre lista completă și succesiunea corectă a documentelor.
Documentele necesare și termene orientative
Pentru deschiderea succesiunii la Primărie, de regulă, sunt solicitate următoarele categorii de documente, în original și copie:
1. Documente de stare civilă: certificatul de deces, actul de identitate al solicitantului și, după caz, certificatele de naștere sau căsătorie ale moștenitorilor, pentru a demonstra legătura de rudenie. Acestea sunt necesare pentru identificarea persoanelor îndreptățite la moștenire.
2. Acte referitoare la bunuri: titluri de proprietate, contracte de vânzare-cumpărare, procese-verbale de punere în posesie, autorizații sau alte documente relevante pentru bunurile mobile sau imobile. Primăria poate verifica situația imobilelor la rolul fiscal și poate emite adeverințe privind situația acestora.
3. Atestări fiscale locale: multe primării eliberează certificate care atestă că bunurile figurează cu toate obligațiile fiscale la zi. Aceste documente sunt solicitate ulterior și de notar.
4. Cereri tip și chitanțe de plată: primăria pune la dispoziție formularele standard și poate percepe taxe pentru eliberarea adeverințelor sau pentru verificările efectuate. Termenele și cuantumul taxelor diferă în funcție de localitate și de volumul activității administrative.
În general, după depunerea dosarului complet, eliberarea documentelor se realizează în câteva zile lucrătoare. Dacă lipsesc anumite acte sau apar diferențe între evidențele fiscale și documentele prezentate, procesul poate fi prelungit până la remedierea neconcordanțelor.
Etapa notarului
După obținerea documentelor de la Primărie, moștenitorii se adresează notarului public. Aici se desfășoară dezbaterea succesiunii: se stabilesc calitatea de moștenitor, cotele și masa succesorală, iar la final se emite certificatul de moștenitor. Notarul poate solicita și alte documente suplimentare, cum ar fi acte de proprietate sau extrase recente pentru imobile, pentru a finaliza procedura.
Un aspect practic util: în cazul în care defunctul a avut bunuri în mai multe localități, demersul trebuie început la Primăria ultimului domiciliu și trebuie solicitată îndrumare pentru documentele fiscale necesare din celelalte UAT-uri. Astfel, la momentul prezentării la notar, dosarul va include toate adeverințele și dovezile drepturilor asupra bunurilor, ceea ce permite desfășurarea mai rapidă a procedurii.
Parteneri
