Dacă te confrunți cu problema usturoiului care se strică înainte de a ajunge la următoarea recoltă, să știi că nu ești singur. Indiferent cât de bogată este producția, usturoiul are tendința să se usuce, să mucegăiască sau să capete un miros neplăcut, ceea ce te obligă să apelezi din nou la cel din comerț, adesea importat și mai puțin aromat.
Există însă o metodă simplă și eficientă, folosită de grădinari cu experiență, care poate păstra usturoiul proaspăt până în luna august a anului următor. Sunt necesare doar câteva borcane de sticlă curate, tifon și un spațiu cald și uscat din casă. Această soluție nu implică substanțe chimice și nici condiții speciale de depozitare.
Pentru a aplica această metodă, urmează pașii de mai jos:
• Sterilizează borcanele ca pentru conserve și lasă-le să se usuce complet.
• Așază usturoiul în borcane, fără a-l curăța complet de coajă.
• Acoperă gura borcanelor cu tifon împăturit în mai multe straturi.
• Depozitează-le într-un colț liber din bucătărie sau într-o cameră caldă, unde temperatura rămâne constant pozitivă. Nu este indicat să fie puse în pivniță sau în frigider.
• Consumă usturoiul începând cu un singur borcan, iar după ce acesta se goleşte, treci la următorul. Este important ca borcanele să rămână pline cât mai mult timp.
Prin această metodă, usturoiul poate rămâne proaspăt chiar și până în luna august a anului următor.
Există și alte modalități tradiționale și practice de păstrare a usturoiului:
1. Depozitarea în coșuri de răchită sau cutii aerisite
Usturoiul, cu tot cu coajă, se așază în straturi într-un coș sau într-o ladă prevăzută cu găuri pentru ventilație. Se păstrează într-un loc uscat, întunecat și bine aerisit, precum cămara. Este important să nu fie spălat sau curățat de coajă, deoarece aceasta îl protejează de umezeală și boli. Poate fi păstrat astfel între 6 și 9 luni.
2. Conservarea în sare
Căței de usturoi curățați se pun într-un borcan, alternând straturi de usturoi cu straturi de sare grunjoasă. Se păstrează în frigider sau într-un loc răcoros. Sarea absoarbe umezeala și previne apariția mucegaiului, păstrând gustul usturoiului, însă acesta va fi mai sărat, fiind potrivit pentru gătit. Durata de păstrare este de cel puțin 6 luni.
3. Împletirea usturoiului și agățarea în aer liber
Usturoiul cu tulpină lungă se împletește și se atârnă într-un loc aerisit și umbrit, cum ar fi o terasă acoperită sau un balcon ferit de ploaie. Este o metodă tradițională, practică și decorativă, cu o durată de păstrare de 4–6 luni.
4. Congelarea cățeilor de usturoi
Căței curățați se pun în pungi sigilate sau cutii etanșe și se congelează. La decongelare, textura devine mai moale, dar gustul se păstrează. Astfel, usturoiul poate fi păstrat timp de 8–12 luni.
5. Uscarea usturoiului (deshidratare)
Usturoiul se taie felii și se usucă într-un uscător de legume sau în cuptor, la temperatură mică (sub 50°C). Se depozitează în borcane închise ermetic, în locuri uscate. Poate fi măcinat pentru a obține pudră de usturoi sau folosit direct în mâncare. Durata de păstrare este între 1 și 2 ani.
6. Depozitarea „îngropată” în cenușă rece
Usturoiul bine uscat se așază în straturi într-un vas mare (oală de lut, găleată de lemn, ladă), acoperindu-se complet cu cenușă fină provenită din lemne arse. Vasul se păstrează în pod sau într-o cămară uscată. Cenușa absoarbe umezeala și ține dăunătorii la distanță, permițând păstrarea până la 12 luni. Această metodă este folosită în satele din Moldova și Ardeal.
7. Păstrarea în saci de pânză groasă sau tifon agățat
Bulbii sau cățeii de usturoi se pun în săculeți de pânză groasă sau tifon, apoi se atârnă de grinzi sau cuie, la distanță de pereți. Aerisirea este esențială, deoarece curenții de aer usucă treptat usturoiul și previn apariția umezelii. Această practică este întâlnită în Muntenia și Oltenia, mai ales în casele cu poduri înalte.
8. Depozitarea în oale de lut acoperite cu un șervet
Usturoiul se pune în oale de lut smălțuit sau neglazurat, fără capac, acoperite doar cu un șervet de pânză. Acestea se păstrează într-o cămară uscată, la temperatură constantă. Metoda, întâlnită în Banat și Bihor, are avantajul că oala de lut reglează umiditatea internă.
9. Păstrarea cu frunze de nuc sau de dafin
Frunze uscate de nuc se pun printre cățeii de usturoi depozitați în cutii sau borcane. Frunzele de nuc au proprietăți antifungice și țin dăunătorii la distanță. Este o practică transmisă din generație în generație în sudul țării.
10. Afumarea usturoiului
Usturoiul se agață pentru 2–3 zile într-un spațiu unde se face foc, cum ar fi afumătoarea, hornul sau soba deschisă, evitând expunerea directă la fum gros. Se usucă complet, capătă o aromă distinctă și se păstrează ulterior în saci de pânză sau borcane deschise. Această metodă are o tradiție îndelungată în Bucovina și Maramureș.
Parteneri
