Sfântul Mucenic Dimitrie, Izvorâtor de Mir și Făcător de Minuni
Sfântul Mucenic Dimitrie, izvorâtor de mir și mare făcător de minuni, este prăznuit de credincioși pe data de 26 octombrie. Despre Sfântul Dimitrie se spune că este cel care „descuie iarna”, provocând ofilirea plantelor și desfrunzirea codrilor.
Sfântul Dimitrie, făcătorul de minuni
În credința populară, Sfântul Dimitrie este considerat ocrotitorul familiei și al gospodăriilor. Născut în cetatea Solun (Salonicul de astăzi), într-o familie de nobili, Sfântul Dimitrie a fost creștinat pe ascuns. Crescut de părinți în spirit creștin, el și-a vândut întreaga avere și a donat-o celor sărmani, acordând adăpost în special văduvelor și orfanilor.
Împăratul păgân Maximian a aflat despre faptele bune ale Sfântului Dimitrie și a ordonat arestarea lui. Chiar și în temniță, Dimitrie a continuat să binecuvânteze și să facă fapte bune. La 26 octombrie 303, a fost străpuns de sulițele mai multor soldați, devenind astfel martir.
La doar zece ani după această tragedie, împăratul Constantin cel Mare a recunoscut creștinismul ca religie oficială, iar pe mormântul Sfântului Dimitrie s-a construit o biserică mare, unde bolnavii veneau să se roage și adesea ieșeau vindecați.
Astăzi, moaștele Sfântului Dimitrie se află în Tesalonic, în locașul de cult ridicat cu sute de ani în urmă. Legenda spune că din aceste moaște izvorăște mir, ceea ce îi conferă Sfântului Dimitrie renumele de făcător de minuni, mai ales pentru cei bolnavi.
Obiceiuri populare de Sfântul Dimitrie
Ziua de 26 octombrie era considerată un bun indicator al vremii. Tradiția populară spune că dacă vremea era urâtă în această zi, iarna urma să fie călduroasă. Dacă ziua era noroasă și noaptea era lună plină, se preconiza o iarnă grea.
Un alt obicei spunea că nu trebuie să te piepteni de Sfântul Dimitrie, pentru a evita primejdiile. Bătrânii se asigurau că și-au plătit toate datoriile mici până la această sărbătoare, pentru a atrage noroc pe tot parcursul anului.
În această zi, femeile obișnuiau să împartă mere, nuci și covrigi copiilor și să dea de pomană pentru cei adormiți, pregătind grâu fiert cu unt, lapte sau brânză.
Fiind considerat patronul păstorilor, ciobanii așezau un cojoc în mijlocul turmei. Dacă se așeza o oaie albă pe cojoc, se considera că iarna va fi grea, iar dacă se așeza o oaie neagră, iarna urma să fie blândă.
În ajunul sărbătorii, în satele tradiționale se aprindeau focuri de Sâmetru, peste care săreau copiii pentru a fi feriți de primejdii. După ce focul se stingea, fermierii aruncau o bucată de cărbune în grădină, pentru a asigura o recoltă bogată în sezonul următor.
Rugăciune către Sfântul Dimitrie
„Mare mucenice Dimitrie, Izvorâtorule de Mir, cel care ai rușinat păgânătatea, plecându-ne genunchii înaintea ta, ne rugăm ție cu umilință: Tu, cel care stai înaintea lui Hristos, vindecă-ne prin rugăciunea ta de patimile sufletești și trupești care ne apasă!
Luminează-ne sufletele moleșite de păcate, tu, cel care te-ai luptat cu tăria Duhului pentru adeverirea credinței adevărate!
Ferește-ne, sfinte, prin iubitoarea ta mijlocire, de orice întâmplări rele: de boli, de neputințe, de potop, de foc, de cutremur, de vrăjbă, de lipsuri, de război între noi, de vrăjmași văzuți și nevăzuți și de toate primejdiile, ca să ne învrednicim și noi, păcătoșii, în veacul ce va să fie, să-L slăvim împreună cu tine și cu toți sfinții, pe Dumnezeu, și să devenim părtași vieții veșnice.
Amin!”
Parteneri
