Care sunt analize de rutină (uzuale) care trebuie făcute periodic?

Analizele de rutina (uzuale), alaturi de un examen clinic periodic, reprezinta cea mai importanta metoda de screening pentru boli frecvente cum sunt anemia, tulburarile de coagulare, hepatitele, insuficienta renala, bolile cardiovasculare, infectii digestive sau urinare.

Dincolo de identificarea precoce a unor afecțiuni, analizele de rutină pot semnala predispoziția pentru anumite boli, pot identifica factori de risc și pot indica măsurile necesare pentru stoparea evoluției către stadiul de boală.

Deși există un standard privind setul de analize de rutină, uneori pot fi recomandate investigații suplimentare în funcție de vârsta, starea de sănătate și istoricul familial de boli al pacientului. La copii, analizele de rutină sunt rareori recomandate.

Cu trimitere de la medicul de familie sau de la medicul specialist, analizele de rutină pot fi efectuate gratuit (compensat) în laboratoarele și clinicile care au contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Iată un set analize de rutină care ar trebui făcute periodic:

Hemoleucograma

Este o analiza utila in identificarea diferitelor tipuri de anemii, infectii, alergii sau leucemii si masoara urmatoarele cantitati:

– Numarul de globule rosii din sange – eritrocite (RBC)

– Numarul de globule albe din sange – leucocite (WBC)

– Cantitatea totala de hemoglobina din sange (HGB)

– Procentul de globule rosii – hematocrit (HCT)

– Media volumului globulelor (MCV) – marimea globulelor rosii

– Media globulara a hemoglobinei (MCH)

– Concentratia medie a hemoglobinei (MCHC)

– Numarul de trombocite (PLT)

Analizele pentru ficat si rinichi

Sunt folosite pentru diagnosticarea hepatitelor si a afectiunilor renale si includ:

– dozarea enzimelor hepatice, a transaminazelor si bilirubinei totale;

– masurarea valorilor ureei si creatininei.

Sumar de urină

Sumarul de urină oferă informații cu privire la: aspectul urinii (clar, tulbure, lăptos): aspectul tulbure poate fi cauzat de prezența de săruri (urați, oxalați, fosfați, carbonați), de lipide (lipurie) sau de o infecție (prin eliminare de puroi, epitelii sau bacterii).

densitatea urinară (valori normale între 1015-1025 g/cm3): o densitate urinară scăzută indică o afecțiune tubulară renală și trebuie urmată de efectuarea unei probe de concentrație maximală. pH urinar (valori normale 4-8):

un pH urinar scăzut (urină acidă) este întâlnit în procese maligne (datorită turnoverului proteic crescut), cetoacidoză diabetică (datorită excreției de corpi cetonici) sau alte forme de acidoză metabolică, iar un pH urinar crescut (urini alcaline) apare în infecții urinare (uretrite, cistite, pielonefrite).

prezența în urină a unor compuși în cantități anormale (proteine, glucoză, corpi cetonici, pigmenți urinari – urobilinogen, urobilină, urocromi):

Proteinuria poate fi fiziologică (după efort, ortostatism prelungit, emoții, expunere la frig și la gravide) sau patologică (litiază renală, infecții renourinare, glomerulonefrite, tubulopatii, cancer de tract urinar, insuficiență cardiacă, diabet zaharat).

Prezența glucozei în urină (glicozuria) poate apărea după ingestia unor cantități mari de glucide (cu depășirea pragului renal de 180 mg/dl de reabsorbție a glucozei) dar apare caracteristic în diabetul zaharat, în boli endocrine sau nefropatii tubulo-interstițiale.

Cetonuria crește în diabet zaharat, în sarcină (ca urmare a vărsăturilor din cadrul disgravidiei), în inaniție sau regimuri hipoglucidice drastice, în sindroamele dispeptice și după eforturi musculare susținute.

Bilirubinuria este asociată icterului obstructiv (prin colestază intra- sau extrahepatică: calculi biliari, tumori de cale biliară, colangită, formațiuni compresive de vecinătate, paraziți canaliculari) și icterului hepatocelular (hepatite acute, septicemii, ciroză hepatică); urobilinogenuria este întâlnită în icterele prehepatice (hemolitice).

Probele de coagulare si inflamatie

Includ testarea timpului de sangerare si a valorilor VSH-ului, indice al unor infectii in sange sau procese inflamatorii.

Ionograma

Se refera la masurarea nivelul de calciu, magneziu si fier si ofera indicii importante in cazul unei carente de minerale in organism sau al unui dezechilibru ionic in corp.

Profilul metabolic si lipidic

Aceasta analiza de sange este foarte utila in screeningul diabetului zaharat precum si al disfunctiilor metabolice de tipul dislipidemiei. Ea permite identificarea valorilor urmatoarelor elemente:

– Glicemie

– Lipide totale

– Colesterol total

– Trigliceride

– HDL-colesterol (“colesterolul bun”)

– LDL-colesterol (“colesterolul rau”)

Controlul cardiac – necesar in fiecare an

Daca ai hipertensiune arteriala sau palpitatii, faceti-va anual un examen clinic si o cardiograma, completate de monitorizarea ritmului cardiac cu un holter, o proba de efort si o tomografie computerizata.

Controlul ginecologic anual

Toate femeile, indiferent de varsta, trebuie sa se programeze in fiecare an la ginecolog pentru controlul de rutina, insotit de testul Babes Papanicolau si testul HPV.

Daca aveti sub 30 de ani, trebuie sa faceti o ecografie mamara si o consultatie senologica o data la trei ani. Dupa varsta de 30 de ani, ecografia mamara si cea transvaginala trebuie facute in fiecare an.

Odata ce ati implinit 40 de ani, inlocuiti ecografia mamara anuala cu mamografia si continuati sa va faceti la timp toate celelalte investigatii.

Ecografie abdominală

Ecografia abdominală vizualizează organele interne din cavitatea abdominală: ficat, colecist, calea biliară principală (canalul coledoc), vena portă, pancreasul, splina, rinichii, ansele intestinale, putând identifica modificări de structură, dimensiuni sau omogenitate (abcese și noduli hepatici, chisturi hidatice, alte formațiuni hepatice, litiaza biliară, litiaza reno-urinară).

La femei, ecografia abdominală poate fi completată de o ecografie pelvină, pentru vizualizarea uterului și anexelor (trompe, ovare).