Loviturile ușoare, fie că este vorba despre un genunchi lovit de colțul unei mese, o tibie izbită de piciorul biroului sau o căzătură de pe bicicletă, lasă de regulă urme vizibile pe piele. Vânătăile apar deoarece vasele de sânge de sub piele se rup, iar sângele se acumulează local, explică Kathleen Mueller, medic și director în cadrul Nuvance, un sistem medical din Connecticut. Petele pot varia ca nuanță, de la roz și roșu la violet, maro sau chiar negru. Uneori, însă, vânătăile apar fără ca persoana să-și amintească vreo lovitură, ceea ce poate crea îngrijorare.
Acest fenomen este frecvent și are mai multe cauze. Potrivit cercetărilor, aproximativ una din cinci persoane are o predispoziție genetică de a se învineți ușor, fără ca acest lucru să semnaleze o problemă de sănătate, explică Sarah Young, oncolog și hematolog la Orlando Health Cancer Institute. Totuși, apariția frecventă a vânătăilor fără motiv evident poate fi semnul unei afecțiuni medicale care implică sângele sau pereții vaselor de sânge.
Schimbările din viața de zi cu zi pot contribui la apariția mai frecventă a vânătăilor. „Poate ai modificat rutina de antrenament, ai un animal de companie mai activ sau te lovești mai des de obiecte prin casă. Micile accidente trec neobservate, dar rezultatele apar vizibil pe piele”, precizează Kathleen Mueller. Gravitația influențează, de asemenea, locul în care se formează vânătaia: o lovitură la genunchi poate determina o vânătaie pe tibie, iar un impact la frunte poate genera un „ochi vânăt”.
Procesul natural de îmbătrânire face vasele de sânge mai fragile. „Pe măsură ce pielea se subțiază după 40–50 de ani, vânătăile apar mai ușor, chiar și la traumatisme minore”, explică Mueller. Medicamentele pot fi un alt factor, în special anticoagulantele precum Xarelto (rivaroxaban) sau Coumadin (warfarină) și antiagregantele plachetare precum aspirina sau Plavix (clopidogrel), care reduc riscul de coagulare, dar cresc probabilitatea de sângerare și vânătăi. Chiar administrarea regulată de ibuprofen sau naproxen poate favoriza vânătăile la persoane sensibile. Corticosteroizii, cum este prednisonul, folosiți în astm, artrită sau boli autoimune, subțiază pielea și o fac mai fragilă, iar unele antidepresive precum Prozac sau Zoloft pot crește riscul de vânătăi prin efectele asupra plachetelor sanguine.
Consumul de alcool poate contribui de asemenea la apariția vânătăilor. „Alcoolul afectează măduva osoasă și reduce producția de plachete, iar pe termen lung interferează și cu sinteza unor proteine esențiale pentru coagulare, realizată de ficat”, spune Sarah Young. Deficiențele nutriționale, de exemplu lipsa vitaminei C, pot fragiliza vasele de sânge, deoarece această vitamină este esențială pentru colagen, care asigură rezistența pielii și a vaselor.
Există și cauze medicale mai rare. Tulburările genetice de coagulare, cum ar fi boala Von Willebrand sau hemofilia A și B, pot determina vânătăi frecvente fără o cauză aparentă. Unele forme ușoare rămân nedetectate până la vârsta adultă. De asemenea, sistemul imunitar poate afecta factorii de coagulare sau plachetele, ducând la tulburări dobândite. Afectarea ficatului este un alt factor posibil, dar ar fi însoțită de alte simptome, precum îngălbenirea pielii, mâncărimi intense, umflarea picioarelor sau dureri abdominale. Vânătăile frecvente pot fi și un semn al unor cancere ale sângelui, precum leucemia sau limfomul, însoțite de sângerări excesive, pierdere inexplicabilă în greutate, febră și ganglioni umflați.
În majoritatea cazurilor, vânătăile nu semnalează o problemă gravă și dispar în aproximativ două săptămâni. Culoarea lor evoluează de la roșu sau maro la violet, apoi albastru, verde și în final galben, pe măsură ce organismul reabsoarbe sângele, explică Mueller. Totuși, anumite situații necesită consult medical, cum ar fi vânătăile pe abdomen, spate, piept sau față, apariția repetată a petelor care nu dispar sau semne de sângerare excesivă, cum ar fi gingii care sângerează, menstruații abundente sau urină ori scaun cu sânge. Petele mici roșii sau violet de pe picioare și brațe, numite peteșii, indică mici hemoragii sub piele, avertizează Young.
Evaluarea medicală include istoricul pacientului, tratamentele urmate, examen fizic și analize de sânge pentru verificarea numărului de plachete. Dacă este necesar, pot fi consultați specialiști precum hematolog, hepatolog sau oncolog. În paralel, există câteva măsuri preventive: evitarea obstacolelor din casă, renunțarea la covoarele alunecoase sau la cablurile lăsate pe jos pentru a reduce riscul de căzături, precum și practicarea exercițiilor de forță, yoga sau tai chi pentru echilibru și prevenirea loviturilor.
Pentru vânătăile deja apărute, aplicarea unei comprese calde poate fi eficientă. „Căldura stimulează circulația și ajută la eliminarea reziduurilor din zona afectată. Chiar și un masaj ușor poate accelera procesul, dacă nu există durere intensă”, afirmă Mueller. Totuși, medicul subliniază că organismul are capacitatea de a rezolva singur problema în timp și că procesul de vindecare al vânătăilor este adesea remarcabil.
Parteneri
