Apneea in somn: de ce nu ne putem odihni?

Publicitate

Omul petrece o treime din viaţă dormind. Somnul este esenţial pentru sănătate, fiind indispensabil pentru funcţionarea organismului la maxima capacitate fizică şi mentală.

În timpul somnului scade ritmul respiraţiei şi al inimii, iar presiunea sanguină şi temperatura corpului se modifică. Un somn insuficient sau cu probleme va afecta funcţiile şi sănătatea organismului.

Apneea este o întrerupere temporară a respiraţiei. Persoanele care suferă de apnee în somn se opresc din respirat în mod repetat în timpul somnului, pentru intervale cuprinse între câteva secunde şi un minut sau chiar mai mult.

Apneea obstructivă este cauzată de ocluzii ale căilor aeriene superioare. Apneea apare când musculatura gâtului şi a limbii se relaxează în timpul somnului şi blochează parţial căile aeriene. Factorii de risc pot fi obezitatea, polipii şi amigdalele mărite.

Dacă într-un interval de o oră pacientul are cel puţin zece întreruperi ale respiraţiei, fiecare cu durata de minimum 10 secunde fiecare, cantitatea de oxigen care ajunge la creier este insuficientă.

În această situaţie, concentraţia de bioxid de carbon din sânge creşte şi apar variaţii ale ritmului cardiac. Scăderea concentraţiei de oxigen declanşează o trezire parţială (“microtrezire”), însoţită de un sforăit puternic şi o inspiraţie bruscă.

Aceste “microtreziri” rămân neobservate de către pacient, dar produc o superficializare a somnului. Acest somn superficial duce la refacerea insuficientă a organismului în timpul nopţii şi la somnolenţă şi oboseală în timpul zilei.

Pacienţii care suferă de apnee în somn se simt adesea extrem de obosiţi şi somnolenţi în timpul zilei iar capacitatea lor de concentrare şi performanţa diurnă suferă drastic.

Pe termen lung, desaturaţiile repetate dăunează grav organelor vitale. Apneea în somn netratată duce la complicaţii ca tensiune arterială, afecţiuni cardiace sau atac cerebral.

Apneea obstructivă în somn este cea mai comună formă de apnee manifestată în timpul somnului; există şi alte tipuri de apnee în somn, mai rare, dar care pot cauza simptome similare.

Semnele si simptomele apneei in somn

Publicitate

Acestea includ somnolenta excesiva in timpul zilei, sforaitul, observarea de catre partener a episoadelor de oprire a respiratiei din timpul somnului, trezirea brusca, durerile de cap matinale, insomnia. Apneea in somn se produce atunci cand muschii gatului se relaxeaza, iar caile aeriene se ingusteaza. Se produce scaderea concentratiei de oxigen din sange.

Creierul sesizeaza incapacitatea de a respira si determina trezirea brusca, insotita de o respiratie zgomotoasa. Aceste intreruperi ale somnului afecteaza capacitatea de odihna, persoanele prezentand somnolenta ziua. Din cauza acesteia, exista un risc crescut de accidente, mai ales la conducatorii auto.

Daca nu este tratata corect, apneea in somn poate determina aparitia altor boli, ca hipertensiunea arteriala, accidentul vascular cerebral, insuficienta cardiaca, aritmiile cardiace, diabetul, depresia, tulburari ale memoriei si de concentrare, oboseala accentuata in timpul zilei, cu dificultatea efectuarii activitatilor zilnice.

Cum depistam apneea?

Testele recomandate pentru stabilirea diagnosticului sunt polisomnografia nocturna si anumite dispozitive portabile de monitorizare, montate de regula de medicul pneumolog. Pacientii cu acest sindrom au nevoie si de consult cardiologic, neurologic si ORL, sau se pot adresa unui laborator de somnologie.

In ce consta tratamentul?

Tratamentul apneei in somn consta in:

CPAP (presiune continua pozitiva in caile aeriene), adica montarea unui dispozitiv care include o masca de silicon aplicata pe nas in timpul somnului, prin care se furnizeaza constant aer cu presiune mai mare, prevenind apneea si sforaitul.

BPAP presupune montarea unui dispozitiv care furnizeaza aer cu presiune crescuta in timpul inspirului si cu presiune mai mica in timpul expirului.

Procedurile chirurgicale au ca scop indepartarea tesuturilor in exces care vibreaza si determina aparitia sforaitului, sau care blocheaza caile respiratorii in timpul somnului.

Tratamentul afectiunilor medicale asociate: boli cardiace sau neuromusculare.

Alte masuri: scaderea greutatii corporale, evitarea consumului de alcool si al sedativelor, dormitul pe burta sau pe o parte, utilizarea unui spray nazal cu apa salina inainte de culcare.

Publicitate
Loading...