Specialiștii avertizează că urmează o perioadă complicată din punct de vedere climatic, iar mesajul transmis contrazice aparent discursul dominant despre încălzirea globală. Deși temperaturile ridicate sunt subiectul principal al dezbaterilor actuale, cercetările recente indică un scenariu surprinzător: posibilitatea instalării unei „mini-ere glaciare”.
Deși acest fenomen nu este așteptat să se manifeste imediat, ci peste aproximativ 30 de ani, oamenii de știință atrag atenția că efectele sale pot fi majore și nu ar trebui ignorate.
Un astfel de avertisment vine din partea Valentinei Zharkova, cercetător la Universitatea Northumbria din Marea Britanie, care susține că Soarele se apropie de o fază naturală de „hibernare”. Potrivit explicațiilor sale, această perioadă ar presupune o activitate solară mult redusă, cu impact direct asupra climei globale.
Conform publicației The Sun, scăderea activității solare ar putea declanșa o criză alimentară la nivel mondial. Temperaturile mai scăzute ar afecta sever agricultura, reducând semnificativ capacitatea de producție a culturilor.
„Soarele se îndreaptă către o fază de hibernare. Numărul petelor solare va scădea, ceea ce înseamnă mai puțină energie și mai puține radiații emise către planete, inclusiv către Pământ”, a explicat Valentina Zharkova, potrivit sursei citate.
O comparație cu un episod istoric extrem
Referindu-se la posibilele consecințe, cercetătoarea subliniază că există doar speranța ca această mini-eră glaciară să nu atingă nivelul de severitate al unui episod similar din trecut, cunoscut sub numele de Minimul lui Maunder.
„Putem doar spera că această mini-eră glaciară nu va fi la fel de dură precum Minimul Maunder, care a avut loc între anii 1645 și 1715. Un astfel de scenariu ar afecta grav recoltele din zonele cu latitudini medii, deoarece fructele și legumele nu ar avea suficient timp să se maturizeze și să fie recoltate”, a mai precizat Valentina Zharkova.
Minimul lui Maunder reprezintă o perioadă istorică în care activitatea solară a fost extrem de redusă. Între anii 1645 și 1715, numărul petelor solare a scăzut drastic, iar câmpul magnetic al Soarelui, împreună cu alte forme de activitate solară, a fost mult mai slab decât în prezent.
Această epocă a fost denumită astfel de astronomul american John A. Eddy, cunoscut și sub numele de „Jack Eddy”, care a analizat și a centralizat date astronomice istorice ce indicau această anomalie solară.
⸻
Notă informativă:
Acest material are caracter informativ și se bazează pe declarații publice ale cercetătorilor și pe surse media citate. Previziunile climatice pot evolua în timp, pe măsură ce apar date științifice noi, iar scenariile prezentate nu reprezintă certitudini absolute, ci ipoteze aflate în analiză.