Anafilaxia este o reacție alergică severă, generalizată, care poate pune viața în pericol. Nu este o simplă urticarie sau o mâncărime trecătoare. Este o urgență medicală majoră care necesită intervenție imediată.
Ghidul de mai jos detaliază simptomele critice, factorii de risc și pașii concreți de urmat în caz de pericol.
Semnale de alarmă: Cum recunoști anafilaxia
Progresia unei reacții anafilactice poate fi extrem de rapidă — uneori în doar câteva minute.
Un criteriu clinic simplu este regula celor două sisteme: dacă reacția afectează două zone diferite ale corpului în același timp, este vorba despre anafilaxie.
Piele: Urticarie extinsă, înroșire accentuată, mâncărimi intense sau umflarea feței, buzelor și limbii.
Respirație: Respirație șuierătoare (wheezing), senzație de sufocare, tuse chinuitoare sau strângere în gât.
Inimă și circulație: Amețeală puternică, scăderea bruscă a tensiunii arteriale, stări de leșin sau slăbiciune extremă.
Sistem digestiv: Greață, vărsături, crampe abdominale severe sau diaree.
Stare mentală: Anxietate extremă, senzație de pericol iminent sau confuzie.
Cine se află la risc?
Alergiile severe nu apar doar în copilărie. Ele pot fi dezvoltate la orice vârstă — la 30, 50 sau peste 70 de ani.
Riscul este mai ridicat în următoarele situații:
Există un istoric personal de astm, eczemă sau alte alergii.
Au existat în trecut reacții alergice ușoare (expunerile ulterioare la același alergen pot declanșa reacții mult mai severe).
Administrarea de tratamente medicamentoase multiple (alergiile la medicamente sunt frecvente la adulți).
Ce trebuie să faci în caz de urgență: Pas cu pas
Dacă persoana are un injector automat cu adrenalină (EpiPen):
Injectează imediat: Nu aștepta să vezi dacă simptomele trec de la sine. Injectarea se face în partea exterioară a coapsei (se poate aplica și prin haine).
Sună la 112: Chiar dacă starea se ameliorează după injectare, evaluarea medicală este obligatorie. O a doua cale de reacție poate apărea la câteva ore distanță.
Dacă NU există un injector cu adrenalină la îndemână:
Sună imediat la 112 și specifică clar că este vorba despre o posibilă reacție anafilactică.
Poziționează corect persoana:
Dacă are dificultăți de respirație, trebuie să stea în șezut.
Dacă este amețită sau leșinată, trebuie culcată pe spate cu picioarele ridicate.
Nu administra alimente, lichide sau antihistaminice pe cale orală dacă respirația este afectată sau dacă persoana este somnolentă.
Începe manevrele de resuscitare (CPR) dacă persoana devine inconștientă și nu mai respiră.
Prevenție și reguli de siguranță
Alergii alimentare: Citește etichetele la fiecare achiziție și întreabă despre ingrediente când mănânci în oraș.
Alergii medicamentoase: Informează orice medic sau farmacist despre reacțiile adverse avute în trecut.
Înțepături de insecte: Evită parfumurile puternice și hainele în culori stridente când stai în natură.
Purtarea unui avertisment: O brățară medicală sau o fișă de urgență în telefon poate salva timp prețios.
Reține: Când vine vorba de respirație, nu există „exagerare”
Ezitarea este cel mai mare risc în caz de anafilaxie. Antihistaminicele obișnuite acționează prea încet pentru o reacție severă și nu pot înlocui adrenalina. Dacă ai îndoieli cu privire la gravitatea simptomelor, solicită imediat ajutor medical de urgență.