Un accident vascular cerebral apare atunci cand un vas de sange (o artera) care furnizeaza sange la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un cheag sangvin.
In cateva minute, celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot muri in cateva ore. Ca rezultat, acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a creierului nu mai poate functiona adecvat.
In cazul in care apar simptome ale unui AVC este necesar un tratament de urgenta, exact ca si in cazurile de infarct miocardic. In cazul in care tratamentul medical este inceput cat mai curand dupa aparitia simptomelor, cu atat mai putine celule nervoase vor fi afectate permanent.
Cauze
Cauzele accidentului vascular cerebral ischemic
AVC ischemic este cauzat de un cheag de sange care blocheaza circulatia sangvina a creierului. Cheagul de sange se poate dezvolta intr-o artera ingustata care iriga creierul sau poate ajunge in arterele din circulatia cerebrala dupa ce a migrat de la nivelul inimii sau din orice alta regiune a organismului.
Cheagurile sangvine apar de obicei ca rezultat al altor defecte din organism care determina afectarea circulatiei sangvine normale, cum ar fi:
– rigidizarea peretilor arterelor (ateroscleroza). Aceasta este cauzata de tensiunea arteriala crescuta, de diabetul zaharat si de nivelul crescut al colesterolului sangvin
– fibrilatia atriala sau alte aritmii cardiace (ritmuri cardiace neregulate)
– anumite afectiuni ale valvelor cardiace, cum ar fi o valva cardiaca artificiala, o valva cardiaca reparata, o boala cardiaca valvulara precum prolapsul de valva mitrala sau stenoza (ingustarea) orificiului valvular
– infectia valvelor cardiace (endocardita)
– un foramen ovale patent, care este un defect cardiac congenital
– tulburari de coagulabilitate a sangelui
– inflamatie a vaselor sangvine (vasculita)
– infarctul miocardic.
Desi mai rar, tensiunea arteriala scazuta (hipotensiunea) de asemenea poate sa cauzeze un accident vascular cerebral ischemic. Tensiunea arteriala scazuta duce la scaderea circulatiei sangvine la nivelul creierului; ea poate fi determinata de o ingustare sau o afectare a arterelor, de infarctul miocardic, de o pierdere masiva de sange sau de o infectie severa.
Unele interventii chirurgicale (precum endarterectomia) sau alte procedee (cum ar fi angioplastia) folosite pentru tratamentul arterelor carotide ingustate, pot duce la formarea unui cheag sangvin la locul unde s-a intervenit, cauzand ulterior un accident vascular cerebral.
Cauzele accidentului vascular cerebral hemoragic
Accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de o sangerare in interiorul creierului (numita hemoragie intracerebrala) sau in spatiul din jurul creierului (numita hemoragie subarahnoidiana).
Sangerarea in interiorul creierului poate fi rezultatul unei valori crescute pe un timp indelungat a tensiunii arteriale. Sangerarea in spatiul din jurul creierului poate fi cauzata de ruperea unui anevrism sau de tensiunea arteriala crescuta care nu a fost tinuta sub control.
Alte cauze de AVC hemoragic, mai putin frecvente, sunt:
– inflamatia vaselor sangvine, care poate aparea in sifilis sau tuberculoza
– tulburari de coagulabilitate ale sangelui, precum hemofilia
– leziuni ale capului sau gatului care afecteaza vasele sangvine din aceste regiuni
– iradierea terapeutica pentru cancere ale gatului sau creierului
– angiopatia amiloidica cerebrala (o tulburare degenerativa a vaselor sangvine).
Simptomele accidentului vascular cerebral
Cateodata, un accident vascular cerebral se dezvolta treptat. Totusi, cel mai probabil veti sesiza unul dintre semnele acute de mai jos:
Senzatie de amorteala sau slabiciune remarcate la nivelul fetei, bratelor sau picioarelor, predominant pe o singura parte
Confuzie sau probleme in a intelege alte persoane
Deficiente de vorbire
Vedere incetosata cu unul sau cu ambii ochi
Dificultati la mers sau coordonare
Ameteala
Dureri de cap severe fara motiv
Urmatorul test este o modalitate rapida si usoara de a verifica o persoana daca prezinta simptome de accident vascular.
La nivelul capului: rugam persoana sa zambeasca si urmarim daca unul dintre capetele gurii este mai jos sau mai sus.
La nivelul mainilor: rugam persoana sa ridice ambele brate, observam daca unul este mai jos sau mai sus sau exista o dificultate de a ridica unul dintre brate.
La nivelul vorbirii: rugam persoana sa repede o propozitie simpla, cum ar fi „Astazi este luni”. Observam daca pronuntia cuvintelor este corecta.
Daca rezultatul oricareia dintre aceste verificari este pozitiv, sunati imediat la 112 si mentionati imediat ca este vorba despre un caz de accident vascular.
Cum previi accidentul vascular cerebral
Pentru a limita riscul de atac cerebral la minimum, medicii recomandă:
Scurte plimbări zilnice sau mişcare la sala de sport
20 de minute de plimbare în aer liber pe zi, ce-i drept, în ritm alert, sunt suficiente pentru a ne feri de orice problemă de sănătate. Dacă însumăm cele 20 de minute zilnice, la finalul săptămânii vom avea 2 ore de mişcare, iar acest lucru ne poate reduce riscul de atac cerebral cu aproape 40%, ne sugerează un studiu realizat pe 40.000 de femei.
Învaţă să recunoşti simptomele depresiei
Să fii trist, supărat sau mâhnit într-o anumită perioadă a vieţii, ca urmare a decesului unei persoane dragi sau din cauza locului de muncă este perfect normal, însă nu acelaşi lucru se poate spune dacă starea de tristeţe se manifestă pe perioade lungi de timp şi fără justificare personală.
Potrivit cercetărilor, depresia poate creşte şansele unui atac cerebral cu 30% deoarece persoana în cauză este mai tentată să aibă un stil de viaţă neglijent, fumează, este supraponderală şi nu face deloc mişcare. De asemenea, persoanele depresive nu merg la medic pentru controale de rutină, iar glicemia şi tensiunea arterială anormale şi netratatepot deteriora starea de sănătate.
Dormi suficient
Nu dormi mai puţin de 7 ore şi mai mult de 10 ore pe noapte. Experţii de la Universitatea Harvard au demonstrat că persoanele care dorm mai mult de 10 ore pe noapte au cu 63% mai multe şanse de acccident vascular cerebral.
Iar dacă obişnuieşti să sforăi în timpul somnului, e foarte probabil să dezvolţi sindromul metabolic, care este unul dintre factorii de risc pentru atacul cerebral, precum şi pentru bolile de inimă sau diabet.
Vedeta din farfurie – uleiul de măsline
Foloseşte ulei de măsline la orice preparat, deoarece ajută la normalizatea tensiunii arteriale, scăzând astfel riscul de boli cardiovasculare. Un studiu observaţional pe 7.600 de femei din Franţa, cu vârsta de peste 65 de ani, arată că un consum regulat de ulei de măsline scade riscul de AVC cu aproape 40%.
Nu neglija migrenele
Pe toţi ne apucă în unele moment dureri de cap supărătoare, însă în cazul în care migrena este însoţită de lumină înceţoşată şi apariţia unor pete oarbe în câmpul vizual, trebuie să avem mare grijă pentru că pot semnala o circulaţie a sângelui defectuoasă, deci un risc crescut de accident vascular.
În cazul în care experimentezi astfel de migrene, cel mai indicat este să mergi la medic pentru un control amănunţit şi un tratament corespunzător.
Ascultă-ţi inima
Ritmul cardiac neregulat, bătăile rapide ale inimii sau, din contră, mult prea lente, asociate cu respiraţia îngreunată şi durerile în piept pot fi semnale că suferi de fibrilaţie atrială, care creşte de aproape 5 ori riscul de atac cerebral.
Consumă alimente bogate în potasiu
Cartofii dulci, stafidele, bananele şi sucul de roşii sunt surse excelente de potasiu, nutrient care în cantităţi recomandate poate reduce cu 20% riscul de accident vascular cerebral.
Alte surse importante de potasiu sunt: fructele şi legumele proaspete, peştele, carnea slabă (curcan, pui) şi produsele lactate ci conţinut scăzut de grăsimi.
Stăpâneşte-ţi furia
Un studiu publicat în jurnalul Hypertension arată că persoanele agresive şi nervoase sunt la mare risc de a fac un atac cerebral.
Din nefericire, cele mai multe persoane care suferă un accident vascular cerebral nu recunosc simptomele şi nu ştiu ce trebuie să facă în astfel de situaţii.
Un raport din publicaţia Stroke arată că 70% dintre pacienţi nu au ştiu ce li s-a întâmplat şi mai puţin de 30% dintre ei s-au adresat unui medic în primele 24 de ore pentru a primi tratament adecvat.