MAMA MEA A PURTAT O ROCHIE NEAGRĂ LA NUNTA MEA. SOȚIA MEA A CERUT SĂ O DAU AFARĂ.

Advertisement

M-am căsătorit de curând, iar nunta a fost, per ansamblu, o zi frumoasă. Inițial, ne-am gândit serios să nu o invităm pe mama mea, deoarece nu este o persoană care să ne sprijine în viața de cuplu și are numeroase conflicte cu soția mea.

În cele din urmă, am hotărât totuși să o invităm, tocmai pentru că era un moment important. Am considerat că, deși felul ei de a fi este neobișnuit, nu obișnuiește să atragă atenția în mod excesiv.

Advertisement

În mod normal, iau aproape întotdeauna partea soției mele și, cu siguranță, o susțin de fiecare dată în fața mamei mele. Există însă un aspect care mă neliniștește: soția mea analizează frecvent ținutele mamei și interpretează fiecare alegere vestimentară ca având un mesaj ascuns. S-a simțit jignită de ceea ce mama a purtat la cina de repetiție, deoarece rochia avea mici decupaje laterale. În același timp, una dintre domnișoarele de onoare a ales un top mai îndrăzneț și o fustă, fără ca acest lucru să o deranjeze.

Advertisement

De asemenea, soția mea a fost iritată de o bentiță cu pietre prețioase pe care mama mea a purtat-o la cina de logodnă. La acel moment, mama soției mele i-a smuls bentița de pe cap și a probat-o ea însăși.

La nuntă, mama mea a ales să poarte negru. Nu știam ca acest lucru să fie considerat un tabu. Tatăl meu s-a recăsătorit cu câțiva ani în urmă, iar atunci rochiile domnișoarelor de onoare au fost negre.

Soția mea a susținut că alegerea este jignitoare, argumentând că negrul este asociat cu înmormântările. Totuși, mama purta o rochie elegantă de cocktail, din dantelă, cu un singur umăr, nicidecum o ținută sobră sau funerară. În acel moment, soția mea mi-a cerut să îi spun mamei fie să se schimbe, fie să plece.

Poate că am fost lipsit de tact, având în vedere că era ziua soției mele și ar fi trebuit să o susțin necondiționat, însă am refuzat. I-am explicat că nu cred că mama a făcut acest gest cu intenție și că, deși știu că a fost dificilă în trecut, sunt convins că ar fi purtat aceeași rochie indiferent de reacțiile noastre.

Soția mea a fost rănită pe bună dreptate și a simțit că nu am fost de partea ei într-un moment extrem de important pentru noi.

I-am propus chiar să suport costurile pentru a schimba culoarea rochiei în fotografii. Din fericire, mama nu a apărut în pozele de familie, fie pentru că nu a dorit să fie prezentă, fie pentru că a presupus că nu este binevenită.

Notă: Acest text reflectă o experiență personală și are scop informativ. Nu constituie consiliere psihologică sau maritală și nu înlocuiește recomandările unui specialist. Pentru situații similare care provoacă suferință emoțională, este indicată consultarea unui profesionist.

Leave a Comment