Dimineața începuse aparent obișnuit. M-am îndreptat spre baie ca să-mi spăl fața, încă amețit de somn și cu gândul doar la prima cafea a zilei.
Când am ridicat capacul toaletei, am simțit cum mi se strânge brusc stomacul.
Pe fundul vasului, ceva întunecat zăcea nemișcat în apă. La început am crezut că este un obiect rătăcit – poate un capac de la o sticlă sau o periuță căzută accidental. Apoi, masa aceea s-a mișcat încet.
Am rămas încremenit. Pulsul îmi bubuia în urechi, iar apa se unduia ușor, de parcă o creatură vie se agita dedesubt.
În clipa următoare, am înțeles ce vedeam.
Am fugit din baie cu inima bătând haotic, incapabil să mă întorc imediat. Cu mâinile tremurând, am apucat mătura de după ușă și m-am apropiat din nou, știind că nu puteam lăsa situația așa.
Am tras aer adânc în piept și am ridicat din nou capacul toaletei.
Atunci am văzut totul limpede.
Un șarpe lung, negru-verzui, era strâns încolăcit în apa din vas, privindu-mă cu ochii lui mici, reci și fermi.
Mi s-au tăiat picioarele. În propria mea baie, locul în care intram zilnic fără nicio grijă, se afla un intrus periculos, ascuns în liniște. Nu aveam nicio explicație clară pentru apariția lui – poate provenea din canalizare sau poate urcase dintr-un alt apartament. Cert era că se afla acolo.
În momentul în care m-am retras cu un pas, reptila s-a ridicat brusc din apă, zvâcnind ca și cum s-ar pregăti să sară spre mine.
Am strigat speriat, mătura mi-a alunecat din mână și am trântit ușa băii.
Acum stau lipit de peretele holului, ascultând cum ceva lovește în interior.
Știu doar atât: după ce privirea mea s-a întâlnit cu a acelei creaturi, nimic nu mai pare la fel.
⸻
Notă: Acesta este un text narativ cu rol exclusiv literar și nu conține recomandări privind gestionarea situațiilor reale care implică animale periculoase.