Pe 9 septembrie 2025, un titlu extrem de atractiv – „Leguma uitată de români care topește grăsimea abdominală” – a atras atenția cititorilor. Materialul publicat pe un site de știri era însoțit de o imagine generică referitoare la grăsimea viscerală, însă conținutul articolului nu oferea nicio informație concretă. Textul nu preciza despre ce legumă este vorba, nu explica mecanisme, nu prezenta dovezi și nici nu furniza nume de specialiști care să susțină afirmația. În dreptul autorului figura numele Petrut Alex, iar comentariile erau dezactivate. Dincolo de titlu, publicul nu avea acces la date reale.
Ce transmitea articolul original
Materialul publicat în acea zi prezenta doar un titlu cu impact și o imagine sugestivă, fără un conținut propriu-zis. Nu existau informații suplimentare, nici citate, nici explicații despre cum ar acționa presupusa legumă în reducerea grăsimii abdominale. În absența unor detalii verificabile – denumirea legumei, cantități recomandate, context dietetic sau studii – cititorul rămânea fără răspunsuri relevante. Formula de tip „topește grăsimea” transmite o promisiune exagerată, rar confirmată științific dacă nu este discutată în contextul stilului de viață.
Ce știm, dincolo de titlu, despre grăsimea abdominală
Țesutul adipos din zona taliei poate fi de două feluri: subcutanat (situat imediat sub piele) și visceral (depus în jurul organelor interne). Cel visceral este cel mai des asociat cu riscuri metabolice. Niciun aliment singular nu poate elimina grăsimea direct, în mod izolat. Reducerea masei adipoase se produce când organismul se află într-un deficit caloric constant, ceea ce se obține printr-o combinație de alimentație echilibrată, activitate fizică, somn adecvat și gestionarea stresului.
Legumele joacă un rol important în acest proces. Cele bogate în fibre – precum varza, conopida, broccoli, țelina, castravetele, dovleceii sau frunzele verzi – oferă volum, sațietate și un aport caloric foarte redus. În practică, dacă jumătate din farfurie este alcătuită din legume, devine mult mai simplu să reduci totalul caloriilor consumate fără să simți foame persistentă. Acesta este, cel mai probabil, mecanismul prin care „o legumă” ar putea sprijini scăderea grăsimii abdominale: nu prin ardere directă, ci prin facilitarea unui aport caloric mai mic.
Proteinele – precum peștele, ouăle, brânzeturile slabe, iaurturile sau leguminoasele – ajută la menținerea masei musculare și prelungesc sațietatea. Carbohidrații integrali, precum orezul brun, hrișca sau ovăzul, oferă energie constantă. Grăsimile sănătoase, cum ar fi uleiul de măsline, nucile și semințele, contribuie la absorbția nutrienților. Activitatea fizică regulată – mers alert, exerciții de forță sau antrenamente moderate – accelerează consumul energetic și sprijină reducerea grăsimii viscerale.
În lipsa identificării precise a legumei din titlul inițial, recomandarea practică pentru cititori este simplă: să crească proporția de legume la fiecare masă, să ajusteze porțiile și să își formeze o rutină echilibrată. Concentrarea pe un singur aliment riscă să creeze așteptări nerealiste, pe când un model alimentar complet produce rezultate reale în timp.
Un exemplu de farfurie echilibrată ar putea include: jumătate farfurie de legume crude sau gătite (de exemplu, un amestec de varză și castravete sau broccoli cu dovlecel), un sfert proteine (linte, pește sau carne slabă) și un sfert carbohidrați integrali (orez brun sau cartofi fierți cu coajă). Se poate adăuga o linguriță de ulei de măsline și verdețuri aromatice. Astfel, indiferent care ar fi „leguma uitată” evocată într-un titlu, alimentația zilnică rămâne cea mai eficientă strategie pentru reducerea grăsimii din zona abdominală.