România a primit acordul Comisiei Europene pentru eliminarea plafonului de 9,4% din PIB impus inițial prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru cheltuielile cu pensiile. Această decizie oferă autorităților române o mai mare libertate în stabilirea nivelului pensiilor, dar impune, în același timp, garanții ferme privind sustenabilitatea sistemului pe termen lung și implementarea rapidă a noii legi a pensiilor.
Ce presupune decizia Comisiei Europene
Surse guvernamentale au confirmat că Bruxelles-ul a aprobat eliminarea plafonului de 9,4% din PIB, cu condiția ca reforma sistemului de pensii să fie una solidă, coerentă și predictibilă. Practic, Guvernul României are acum posibilitatea de a crește pensiile, dar este obligat să demonstreze că noile cheltuieli pot fi susținute financiar atât pe termen mediu, cât și pe termen lung.
În cadrul discuțiilor din toamna anului 2023, Comisia Europeană a cerut autorităților de la București să finalizeze mai devreme proiectul noii legi a pensiilor, cu termen de adoptare convenit pentru luna noiembrie. Scopul a fost ca noile reguli de calcul și indexare să poată fi aplicate fără întârzieri, începând cu începutul anului următor.
De asemenea, s-a solicitat ca orice majorare a pensiilor să fie fundamentată pe indicatori clari, precum rata inflației sau o formulă de recalculare bazată pe criterii obiective. În acest mod, accentul nu mai cade pe o limită fixă raportată la PIB, ci pe menținerea unui sistem echilibrat și transparent din punct de vedere financiar.
Variantele de creștere a pensiilor: indexare sau recalculare
Potrivit legislației actuale, pensiile trebuie indexate anual în funcție de rata inflației. Guvernul are două opțiuni pentru majorarea veniturilor pensionarilor:
1. Indexarea cu rata inflației;
2. Recalcularea pensiilor conform noii formule prevăzute în proiectul de lege aflat în lucru.
La momentul analizat, nu exista încă o decizie finală privind varianta care va fi aplicată.
Dacă se optează pentru indexare, estimările inițiale arătau o creștere medie de aproximativ 14%, ceea ce ar însemna:
• O pensie de 1.125 lei ar ajunge la circa 1.282 lei;
• O pensie de 2.854 lei ar urca la aproximativ 3.253 lei.
Aplicarea noilor valori depinde de calendarul statistic. Majorarea ar putea intra în vigoare fie la 1 ianuarie 2024, fie din martie 2024, după publicarea oficială a ratei anuale a inflației de către Institutul Național de Statistică (INS).
În același timp, dacă noua lege a pensiilor este adoptată la termen, recalcularea veniturilor în baza formulei actualizate ar putea aduce creșteri suplimentare pentru anumite categorii de pensionari.
Ce urmează pentru sistemul de pensii
Eliminarea plafonului din PNRR nu înseamnă că Guvernul poate majora pensiile fără limite. Fiecare creștere trebuie încadrată într-un plan bugetar sustenabil, iar metodologia – fie că este vorba de indexare sau de recalculare – trebuie prezentată public, cu accent pe claritate și predictibilitate.
Pentru pensionari, diferența este semnificativă:
• Indexarea urmărește strict evoluția inflației, asigurând protejarea puterii de cumpărare.
• Recalcularea poate modifica punctajele și formulele de calcul, ceea ce ar putea genera creșteri mai mari pentru unele categorii, în funcție de vechime și contribuții.
Decizia finală privind forma concretă a majorărilor și data de aplicare va fi anunțată după publicarea de către INS a datelor oficiale privind inflația anuală. Până atunci, autoritățile trebuie să finalizeze cadrul legislativ, astfel încât România să poată implementa reforma pensiilor într-un mod sustenabil, conform angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene.
Parteneri
