Începând cu 1 noiembrie 2025, românii vor suporta costuri mai mari pentru energia electrică și termică, ca urmare a majorării taxei de cogenerare cu 62%. Aceasta crește de la 0,0084 lei/kWh, cât era anul trecut, la 0,0136 lei/kWh. Specialiștii din domeniu avertizează că această ajustare se va reflecta în mod direct în facturile gospodăriilor, într-un context în care prețurile utilităților continuă să crească, iar puterea de cumpărare scade.
Ce este taxa de cogenerare și de ce o plătim
„Din 2011, românii sunt obligați să achite o taxă de cogenerare de înaltă eficiență pentru fiecare kilowatt-ora consumat, cu scopul finanțării construcției de noi centrale sau modernizării celor existente, astfel încât acestea să producă energie electrică și termică mai ieftină în viitor. Practic, după 14 ani de plată a acestei taxe, ar fi trebuit să avem energie mai ieftină și nu mai scumpă”, explică președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisalița, într-o analiză recentă.
Taxa de cogenerare, cunoscută și sub denumirea de contribuție pentru cogenerarea de înaltă eficiență, reprezintă o sumă percepută de la fiecare consumator pentru fiecare kWh utilizat. Scopul declarat este susținerea producătorilor care generează simultan energie electrică și termică, proces cunoscut drept cogenerare, cu o eficiență energetică superioară și impact mai redus asupra mediului.
De la eficiență energetică la scumpiri
Schema a fost introdusă în România pe baza Directivei Europene 2004/8/CE privind eficiența energetică și a fost implementată prin Hotărârea de Guvern nr. 1215/2009 și Ordinul ANRE nr. 107/2011. Autoritățile și-au propus dezvoltarea unor centrale moderne de cogenerare cu randamente între 75% și 80%, comparativ cu centralele vechi, cu o eficiență estimată la doar 30%.
Conform analizei PROTV, aceste centrale ar fi trebuit să reducă costurile cu combustibilul de până la 2,5 ori și să determine scăderea prețurilor finale la energie electrică și termică. Totuși, după mai bine de un deceniu, rezultatele așteptate nu s-au materializat. Dumitru Chisalița subliniază că fondurile colectate nu au fost direcționate către dezvoltarea de centrale moderne, ci au fost utilizate pentru acoperirea pierderilor sistemelor termice din mai multe orașe.
„Specularea unor articole din Directiva Europeană privind cogenerarea de înaltă eficiență a permis schimbarea scopului inițial al taxei, deturnând-o către subvenționarea mascată a sistemului de producție a energiei termice”, explică Chisalița.
Taxa de cogenerare se prelungește până în 2033
Inițial, schema de sprijin fusese stabilită între 2011 și 2023, însă autoritățile au decis prelungirea acesteia până în 2033. În acest interval, contribuția a fost modificată periodic, ajungând la valoarea de 0,0136 lei/kWh începând cu 1 noiembrie 2025.
Astfel, fiecare kilowatt-ora consumat va fi taxat mai mult cu 62%, ceea ce se va reflecta direct în facturile la energie electrică și termică. Deși suma pare mică pe unitate, impactul devine semnificativ la nivelul unui consum lunar mediu, mai ales în sezonul rece.
Românii au plătit miliarde, dar rezultatele întârzie
Potrivit AEI, în perioada 2011–2024, românii au achitat prin această contribuție peste 13 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 2,6 miliarde de euro. În teorie, acești bani ar fi trebuit să asigure modernizarea infrastructurii energetice și reducerea costurilor pe termen lung. În realitate, fondurile au fost utilizate aproape exclusiv pentru subvenționarea energiei termice în 10–15 orașe, iar eficiența reală a sistemului de cogenerare este pusă sub semnul întrebării.
În timp ce alte state europene au folosit fondurile pentru modernizarea producției de energie și reducerea emisiilor de carbon, România se confruntă în continuare cu pierderi în rețelele de termoficare și centrale depășite tehnologic.
Ce urmează pentru consumatori
Majorarea taxei vine într-un moment dificil pentru gospodării. După o vară marcată de inflație ridicată, creșteri ale ratelor și scumpiri la alimente și combustibili, această ajustare va intensifica presiunea financiară.
Specialiștii atrag atenția că, deși suma plătită individual poate părea mică, impactul cumulativ la nivel național este semnificativ. Fără o reformă clară privind utilizarea acestor bani, taxa riscă să rămână o povară suplimentară pentru consumatori, fără beneficii reale pe termen lung.
În concluzie, în loc să reducă costurile și să eficientizeze sistemul termic, taxa de cogenerare rămâne un simbol al promisiunilor neîndeplinite din sectorul energetic românesc. Creșterea din noiembrie 2025 reprezintă o nouă dovadă că, deși românii plătesc mai mult, rezultatele întârzie să apară.
