Virusul limbii albastre a ajuns în România. Primul focar confirmat în județul Gorj
Zootehnia românească se confruntă cu o nouă amenințare. Virusul mortal care a provocat probleme grave în mai multe state europene a ajuns și în România. Primul focar de boală a limbii albastre la bovine, cunoscută și sub denumirea de febră catarală ovina, a fost confirmat oficial miercuri, 1 octombrie, în județul Gorj. Anunțul a fost făcut de Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor.
Primul focar de boală a limbii albastre în România
Autoritățile sanitare veterinare au identificat serotipul 3 al virusului la zece animale din patru ferme și gospodării din Gorj. Situația este considerată deosebit de gravă, mai ales în contextul în care, în urmă cu doar o lună, Ungaria a raportat primul său focar după mai bine de zece ani fără cazuri. Acest fapt confirmă extinderea rapidă a bolii în Europa Centrală și de Est.
Epidemia nu s-a oprit însă la granița ungară. În august, Bulgaria a confirmat un focar la o fermă de ovine din sudul țării, iar în iulie, Slovenia a raportat un caz la o exploatație de oi din sud-vest. Răspândirea alarmantă în regiune demonstrează pericolul real pentru sectorul zootehnic european și pentru fermierii români.
Precedente în România
România s-a confruntat și în trecut cu această problemă. În urmă cu aproximativ cinci ani, în satul Turcești din județul Vâlcea, un berbec a fost diagnosticat cu boala limbii albastre. La acel moment, autoritățile au informat organismele internaționale și au introdus măsuri stricte de restricționare a circulației animalelor pentru a limita răspândirea bolii. Episodul a arătat cât de esențială este aplicarea imediată a protocoalelor sanitare pentru a preveni apariția de noi focare.
Cum se transmite boala limbii albastre
Boala afectează în principal ovinele, bovinele și caprinele și este provocată de un virus din genul Orbivirus. Răspândirea are loc prin înțepăturile insectelor hematofage. Principalii vectori sunt insectele din genul Culicoides (cunoscute ca „muște de nisip”), căpușele, puricii și, în unele situații, țânțarii negri. Este important de subliniat că boala nu se transmite direct de la un animal la altul, ci doar prin mușcătura insectei purtătoare.
Simptomele bolii
Manifestările clinice pot varia, dar printre cele mai întâlnite simptome se numără:
• febră ridicată și stare generală de apatie;
• salivare abundentă și secreții oculare;
• conjunctivită și inflamații la nivelul mucoaselor;
• șchiopătat provocat de inflamațiile copitelor;
• colorația specifică a limbii într-un albastru-violaceu, simptom mai des întâlnit la ovine decât la bovine.
În forme severe, animalele pot suferi complicații majore, mortalitatea fiind ridicată mai ales la oi. În cazul bovinelor, rata de deces este mai scăzută, dar efectele bolii se traduc prin reducerea producției de lapte, pierderea în greutate și afectarea sănătății generale.
Impact economic și riscuri pentru fermieri
Deși boala limbii albastre nu reprezintă un pericol pentru oameni, consecințele economice asupra fermierilor sunt considerabile. Restricțiile privind circulația animalelor, pierderile de producție în sectorul de lapte și carne, precum și cheltuielile pentru monitorizarea și controlul bolii pot genera pierderi uriașe. În lipsa unor măsuri rapide și eficiente, fermierii din zonele afectate riscă să ajungă în pragul falimentului.
Concluzie
Boala limbii albastre continuă să fie o amenințare serioasă pentru creșterea animalelor în România și în Europa. Confirmarea primului focar din Gorj demonstrează că acest virus periculos, deja prezent pe continent, nu a ocolit țara noastră. În aceste condiții, autoritățile veterinare trebuie să intensifice măsurile de prevenție și supraveghere, pentru a împiedica răspândirea bolii și pentru a proteja fermele românești. Situația necesită vigilență maximă și o cooperare strânsă la nivel european pentru a limita acest flagel.
