Moartea jurnalistei Ioana Popescu readuce în atenție o afecțiune gravă cunoscută în limbajul popular sub denumirea de „ciroză”. Din punct de vedere medical, este vorba despre ciroza hepatică, o boală cronică în care ficatul suferă o degradare progresivă până în punctul în care nu își mai poate îndeplini funcțiile vitale. În stadiile terminale, opțiunile de tratament sunt extrem de limitate, iar complicațiile pot avea consecințe fatale.
Cum se dezvoltă și evoluează ciroza hepatică
Ciroza nu apare brusc, ci este rezultatul unui proces îndelungat. Ficatul este supus agresiunilor repetate cauzate de factori precum consumul excesiv și prelungit de alcool, hepatitele virale cronice, obezitatea sau anumite boli autoimune. În timp, țesutul hepatic sănătos este înlocuit de țesut cicatricial, ceea ce duce la fibroză și la formarea de noduli. Structura organului se dezorganizează, iar circulația sângelui prin ficat devine dificilă.
Odată cu progresia bolii, apare hipertensiunea portală — adică o creștere a presiunii în sistemul venos care colectează sângele din tractul digestiv. Acest fenomen are efecte asupra întregului organism. În paralel, ficatul își pierde treptat funcțiile esențiale: detoxifierea, sinteza proteinelor și reglarea coagulării sângelui.
Simptome, complicații și stadiul terminal
Debutul bolii poate trece neobservat, simptomele fiind discrete. Pe măsură ce ciroza avansează, manifestările devin evidente: oboseală accentuată, lipsa poftei de mâncare, scădere în greutate și slăbiciune generală. Un semn distinctiv este îngălbenirea pielii și a sclerelor (icterul). Alte simptome includ acumularea de lichid în abdomen (ascită), edeme la nivelul membrelor inferioare, mâncărimi cutanate, tendință crescută la apariția vânătăilor și sângerări. În stadiile avansate, pot apărea tulburări neurologice și psihice, precum confuzie sau somnolență, specifice encefalopatiei hepatice.
Când boala ajunge în faza terminală, organismul devine vulnerabil la sângerări digestive masive, infecții recurente și insuficiență hepatică. În acest stadiu, resursele terapeutice sunt foarte limitate, iar riscul vital crește considerabil.
Cazul Ioanei Popescu
În cazul jurnalistei Ioana Popescu, diagnosticul a fost de ciroză hepatică în stadiu terminal, moment în care ficatul nu mai putea asigura funcțiile vitale. Potrivit informațiilor confirmate de apropiați, decesul s-a produs în noaptea de 20 spre 21 septembrie 2025, la Spitalul Sfântul Ioan din București. Complicațiile raportate includeau varice esofagiene, hepatită C, palpitații și ulcer.
Conform relatărilor din presă, jurnalista era cunoscută de mai mult timp cu o formă avansată de ciroză hepatică și se afla sub monitorizarea medicilor. Din acest motiv, nu a fost deschis un dosar de moarte suspectă, decesul fiind încadrat ca survenit pe fondul unei boli cronice grave.
Simptome precum oboseala persistentă, icterul, ascita sau encefalopatia hepatică reprezintă semnale clinice caracteristice stadiilor avansate ale bolii. Asocierea cu hipertensiunea portală explică apariția sângerărilor digestive, iar afectarea funcției hepatice justifică susceptibilitatea la infecții și tulburările de coagulare.
Înțelegerea bolii
Din punct de vedere biologic, ciroza reprezintă rezultatul unei inflamații cronice, al unei fibroze progresive și al pierderii arhitecturii hepatice normale. Acest proces generează o succesiune de complicații care afectează nu doar ficatul, ci și alte organe, în special atunci când boala ajunge în stadiile terminale.
În acest context, autoritățile medicale au tratat cazul Ioanei Popescu ca pe un deces asociat unei patologii cunoscute, fără să existe indicii care să justifice deschiderea unei anchete pentru „moarte suspectă”.
Parteneri
