Cândva, această moară era cea mai mare și mai modernă nu doar din Europa de Est, ci și din Orientul Apropiat. Astăzi, deși reprezintă o clădire istorică de o valoare inestimabilă, Moara Lykiardopol din Brăila a ajuns o ruină uitată de majoritatea oamenilor.
În prezent, puțini își mai amintesc de această moară care, în trecut, exporta cea mai mare parte a producției sale de făină către țări precum Grecia, Turcia, Egipt sau chiar Algeria. Chiar și în orașul Brăila, Moara Lykiardopol, ridicată la începutul secolului XX, este un nume aproape uitat. Clădirea sa, odinioară una dintre cele mai impresionante structuri ale orașului, s-a degradat în timp, ajungând o ruină.
Moara a fost construită de industriașul grec Ilie Lykiardopoulos, originar din Kefalonia, care a ajuns în această zonă. Inițial, acesta s-a stabilit în Tulcea împreună cu familia sa, însă în scurt timp s-a mutat în Brăila, unde a devenit cunoscut ca un important negustor de cereale. Fiul său, Spiru, a fost cel care a ridicat faimoasa moară.
După decesul lui Ilie, afacerea a fost preluată de fiii săi, Spiru și Theodor, împreună cu ginerele său, Stavru Valeriano. Această moară era recunoscută drept cea mai mare din Europa de Est și din Orient, având o producție zilnică cuprinsă între 20 și 26 de vagoane de făină. Istoricul Ioan Munteanu a declarat că moara rivaliza cu cele mai mari fabrici din Occident, iar făina produsă aici ajungea în toate marile centre din Orient.
„Moara sistematică, inaugurată în decembrie 1912, avea un capital investit de 1.200.000 de lei în instalații și un capital rulant de 20.000.000 de lei. Utilajele sale dezvoltau o forță motrică de 1200 CP, consumând 10 tone de păcură pe zi. În funcție de sezon, fabrica angaja între 100 și 200 de muncitori. Valoarea totală a instalațiilor, terenului și construcțiilor era estimată la 120 de milioane de lei”, a precizat istoricul, potrivit adevarul.ro.
În timpul procesului de naționalizare din 1948, autoritățile comuniste au preluat controlul asupra acestei unități de producție, transformând-o în Fabrica de pâine „Nicolae Bălcescu”. Pe durata regimului comunist, fabrica a făcut parte din Întreprinderea de Panificație a Brăilei, însă situația a început să se deterioreze după Revoluția din 1989.
Ulterior, fabrica a fost cumpărată de SC Demopan SA, o societate pe acțiuni care avea în acel moment 1.200 de angajați. Totuși, treptat, clădirea a fost abandonată și, în prezent, se află într-o stare de ruină.
Parteneri
