Ritualul matinal al cafelei, un obicei împărtășit de milioane de români, este pus sub semnul întrebării de o investigație recentă care vizează siguranța alimentară. O analiză amănunțită a scos la iveală prezența unor contaminanți periculoși, de la pesticide până la fragmente de insecte, în sortimente de cafea care se regăsesc pe rafturile majorității supermarketurilor. Aceste descoperiri nu afectează doar experiența gustului, ci ridică probleme reale de sănătate publică, având în vedere consumul zilnic și repetat al acestui produs.
Analiza de laborator care a zguduit piața europeană
Investigația a fost demarată de publicația franceză de specialitate „60 Millions de Consommateurs”, care a testat mai multe eșantioane pentru a verifica puritatea boabelor și a proceselor de prelucrare. Rezultatele indică faptul că drumul cafelei de la plantație până în ceașcă este adesea marcat de deficiențe de igienă sau de procese industriale care generează compuși toxici. Deși testele au fost efectuate inițial în Franța, îngrijorarea se extinde rapid în România, unde preferințele consumatorilor se îndreaptă către aceleași branduri internaționale.
Statisticile arată că aproximativ 70% dintre români își încep ziua cu o cafea, mizând pe aportul de antioxidanți și pe efectul energizant. Totuși, analiza citată arată că, în spatele aromei, se pot ascunde elemente dăunătoare precum hidrocarburile aromatice policiclice (HAP), substanțe cu potențial cancerigen ce apar în momentul în care boabele sunt prăjite excesiv la temperaturi necontrolate.
Lista brandurilor vizate și tipurile de contaminanți
Raportul detaliază mai multe categorii de probleme descoperite în laborator, afectând atât cafeaua boabe sau măcinată, cât și varianta modernă a capsulelor. Printre produsele care au înregistrat cele mai slabe punctaje se numără:
Planteur des Tropiques: capsule distribuite prin lanțul Intermarché, unde au fost depistate urme de substanțe chimice.
Carte Noire și Naturela: sortimente identificate cu niveluri problematice de reziduuri.
L’OR: varianta de capsule decafeinizate a prezentat, de asemenea, rezultate îngrijorătoare în privința purității.
Pe lângă aceste mărci, cercetătorii au monitorizat atent nivelul de acrilamidă, un compus chimic ce se formează natural în timpul procesării la temperaturi înalte, dar care poate deveni neurotoxic dacă depășește anumite praguri. În cazul brandului Lavazza, testele au indicat valori aflate la limita superioară admisă de legislația Uniunii Europene.
O altă problemă majoră semnalată vizează normele de igienă elementară. În produsele comercializate sub mărcile Bellarom (Lidl) și Alter Éco, experții au găsit fragmente de insecte. Prezența acestora sugerează un control deficitar în etapele de depozitare sau ambalare, unde materiile prime pot intra în contact cu dăunători.
Riscurile pe termen lung ale expunerii la substanțe chimice
Pericolul real nu provine neapărat dintr-o singură ceașcă de cafea, ci din acumularea acestor substanțe în organism. Consumul constant de acrilamidă și hidrocarburi aromatice policiclice este asociat de specialiști cu o creștere a riscului de afecțiuni grave, inclusiv diferite forme de cancer sau tulburări ale sistemului nervos central.
De asemenea, reziduurile de pesticide găsite în unele mostre sugerează utilizarea unor tratamente chimice agresive pe plantațiile de proveniență, substanțe care nu dispar complet în urma procesului de prăjire. În acest context, siguranța alimentară devine o responsabilitate împărțită între producătorul care monitorizează calitatea și consumatorul care alege ce pune în coșul de cumpărături.
Criterii pentru o selecție sigură a cafelei
Pentru a minimiza expunerea la acești contaminanți, există câteva repere pe care consumatorii le pot urma. Certificările bio sau „fair-trade” sunt, de regulă, un indicator al unui control mai strict asupra pesticidelor și metodelor de cultivare. De asemenea, transparența brandului în ceea ce privește originea boabelor și publicarea periodică a testelor de calitate pot oferi o garanție suplimentară.
Experții recomandă evitarea produselor cu prețuri nejustificat de mici, care pot proveni din loturi unde standardele de igienă au fost sacrificate pentru reducerea costurilor de producție. O atenție sporită trebuie acordată și gradului de prăjire; cu cât cafeaua este mai „arsă”, cu atât riscul de a conține HAP sau acrilamidă este mai ridicat.
În concluzie, calitatea cafelei consumate zilnic este un factor care influențează direct starea de sănătate pe termen lung. O informare corectă și o selecție bazată pe criterii de siguranță, nu doar pe preț sau ambalaj, pot transforma ritualul de dimineață dintr-o potențială expunere la substanțe toxice într-un obicei cu adevărat benefic.
Sănătate → Articol informativ, nu înlocuiește consultul medical.