Diana Șoșoacă, lidera formațiunii S.O.S. România, se află în fața unui moment decisiv pentru mandatul său de europarlamentar, în contextul în care Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI) a Parlamentului European a demarat etapele preliminare pentru analiza solicitării de ridicare a imunității sale. Această procedură, declanșată la cererea oficială a autorităților judiciare din România, vizează un spectru larg de presupuse infracțiuni, de la privare de libertate până la promovarea unor doctrine interzise. Dezbaterea din cadrul forului european ar putea schimba fundamental cursul anchetelor penale care o vizează pe eurodeputată.
Etapele procedurale și calendarul audierilor în Parlamentul European
Analiza cererii de ridicare a imunității parlamentare urmează un traseu riguros în cadrul instituțiilor europene, fiind programată să se desfășoare pe parcursul mai multor săptămâni. Potrivit unor surse citate de Agerpres, prima etapă a acestui proces ar fi stabilită pentru data de 24 februarie, urmând ca o a doua sesiune de audieri să aibă loc pe 24 martie.
Această planificare este esențială pentru a asigura respectarea regulamentului intern al Parlamentului European. În situația în care Diana Șoșoacă ar decide să nu se prezinte în fața Comisiei JURI la datele stabilite, membrii comisiei au autoritatea de a înainta o recomandare fără a mai asculta punctul de vedere al europarlamentarului vizat. Un astfel de scenariu ar accelera procesul, făcând posibil ca votul decisiv în plenul Parlamentului European să fie organizat în luna aprilie.
Contestația Dianei Șoșoacă: Absența unei notificări oficiale
În replică la informațiile privind calendarul audierilor, Diana Șoșoacă a respins categoric aceste date, catalogând știrea drept o dezinformare. Eurodeputata susține că nu a primit nicio convocare formală din partea Comisiei pentru Afaceri Juridice și că, până în prezent, cazul său nu a făcut obiectul unor dezbateri în acest for.
Conform poziției exprimate de lidera S.O.S. România, ședința de pe 24 februarie ar avea o natură administrativă, fiind dedicată exclusiv stabilirii ordinii de zi, fără a include audieri pe fondul cererii de ridicare a imunității. Această contradicție între sursele europene și declarațiile eurodeputatei adaugă un strat de incertitudine asupra modului în care se va desfășura comunicarea oficială în perioada imediat următoare.
Originea solicitării și acuzațiile formulate de Parchetul General
Mecanismul de ridicare a imunității a fost pus în mișcare oficial în luna octombrie, când președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a confirmat primirea solicitării din partea autorităților române. Aceasta preciza la momentul respectiv că cererea este înaintată Comisiei juridice pentru o analiză detaliată.
Documentul oficial, transmis de Parchetul General pe data de 23 septembrie, conține o listă extinsă de 11 capete de acuzare care vizează activitatea Dianei Șoșoacă:
Patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal.
Patru infracțiuni ce vizează promovarea publică a cultului persoanelor condamnate pentru genocid sau crime de război, ori susținerea unor doctrine fasciste și legionare.
Promovarea în spațiul public a ideologiilor antisemite.
Negarea sau minimalizarea efectelor Holocaustului.
Infracțiunea de ultraj.
Contextul evenimentelor de la Tâncăbești și semnificația dosarului
Un element central în fundamentarea acuzațiilor se referă la participarea Dianei Șoșoacă la o comemorare desfășurată în noiembrie 2024 la Tâncăbești, dedicată liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu. Procurorii argumentează că evenimentul, care a fost distribuit în direct pe rețelele sociale, a servit drept platformă pentru exprimarea unor mesaje de elogiere a Mișcării Legionare.
În cadrul procedurii europene, europarlamentarul vizat are posibilitatea de a prezenta documente justificative, însă nu poate asista la deliberările secrete ale comisiei. Decizia de ridicare a imunității nu reprezintă o condamnare, ci un pas procedural care permite justiției din România să continue ancheta fără barierele diplomatice oferite de statutul de ales european. Impactul politic al acestui caz este considerabil, fiind unul dintre cele mai vizibile dosare care vizează actuala legislatură a reprezentanților României la Bruxelles.
Politic → Publicația nu are afiliere politică și prezintă informațiile independent.